Ariile protejate, soluţii împotriva schimbărilor climatice

Ariile protejate reprezintă o soluţie eficientă şi ieftină pentru atenuarea impactului schimbărilor climatice. Aceasta este concluzia celui mai recent raport publicat de International Union for Conservation of Nature ( IUCN), Organizaţia Nature Conservancy, United Nations Development Programme, Wildlife Conservation Society, WWF (World Wide Fund for Nature) şi Banca Mondială.

"Această carte, intitulată Soluţii Naturale: ariile protejate contribuie la lupta oamenilor cu schimbările climatice (Natural Solutions: protected areas helping people cope with climate change), subliniază, pentru prima dată, importanţa ariilor protejate în reducerea impactului schimbărilor climatice şi chiar ne indică cum le putem creşte eficienţa", a declarat Lordul Nicholas Stern, autorul prefaţei raportului. Ariile protejate joacă un rol extrem de important în reducerea emisiilor de dioxid de carbon din atmosferă. 15% din stocul de carbon de pe planetă (aproximativ 312 gigatone) este captat în ariile protejate din toată lumea. În Canada peste 4.000 de milioane de tone de carbon sunt sechestrate în 39 de parcuri naţionale, fiind estimate la o valoare de 39-87 de milioane de dolari în credite de carbon. În Amazon, prin includerea sub statut de protecţie a anumitor zone, se va preveni defrişarea a 670.000 km² de pădure până în 2050, reprezentând 8 milioane de tone de dioxid de carbon care altfel ar fi fost eliberate în atmosferă. Ariile protejate sunt adevărate scuturi de apărare împotriva dezastrelor naturale, oferind spaţiu pentru scurgerea inundaţiilor, stabilizând solurile, evitând astfel alunecările de teren şi protejându-ne de ravagiile furtunilor. Se estimează, de exemplu, că zonele umede de pe coasta Statelor Unite asigură servicii de protecţie împotriva inundaţiilor cauzate de uragane în valoare de 23,2 miliarde de dolari anual. Ariile protejate asigură, în plus, conservarea resurselor naturale, fără de care nu am putea avea parte de hrană şi apă curată şi fără de care multe dintre comunităţi nu ar putea supravieţui. 33 dintre cele 100 de metropole ale lumii îşi procură apa pentru populaţie din arii protejate. Cu ocazia Conferinţei Naţiunilor Unite de la Copenhaga şi a Anului Internaţional al Biodiversităţii-2010, menţinerea şi extinderea reţelei de arii protejate la nivel global va fi recunoscută atât de Convenţia-Cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC), cât şi de Convenţia pentru Biodiversitate, ca şi armă puternică în lupta cu schimbările climatice şi va trebui inclusă, drept urmare, în strategiile naţionale privind schimbările climatice.


CE FACE ROMÂNIA ÎN PRIVINŢA ARIILOR PROTEJATE?
În septembrie 2009, statul român a fost dat în judecată la Curtea Europeană de Justiţie, pentru încălcarea prevederilor tratatului de aderare referitoare la managementul ariilor protejate. Procesul de desemnare a zonelor protejate a fost tratat fără seriozitate, iar în ceea ce priveşte structurile de management, România este singura ţară din UE care nu oferă niciun fel de sprijin guvernamental pentru reţeaua de arii protejate. Zonele protejate sunt declarate doar pe hârtie, fără a avea clarificată modalitatea de administrare, fără o autoritate naţională de coordonare şi resurse alocate de la bugetul statului pentru administrare şi fără a avea aprobate măsuri de menţinere a statutului favorabil de conservare până la elaborarea planurilor de management pentru aceste zone. Acest lucru este cu atât mai grav, cu cât România este una din ţările cele mai bogate în ce priveşte valorile şi resursele naturale din Uniunea Europeană. Această bogăţie naţională imensă aduce cu sine şi multe beneficii, de la apa curată la absorbţia de dioxid de carbon. "În goana după soluţii moderne pentru contracararea efectelor schimbărilor climatice riscăm să pierdem din vedere o alternativă sigură", a declarat Alexander Belokurov, Manager de Conservare la WWF International.  "Oamenii au investit timp de un mileniu în conservarea ariilor protejate, prin metode tradiţionale care şi-au dovedit eficienţa şi potenţialul chiar şi în vremurile moderne"