Ariile protejate, un dezastru în România

ANALIZĂ GREENPEACE ● Ecologiştii, îngrijoraţi de lipsa de activitate a guvernanţilor
Situaţia ariilor protejate în România este în continuare critică, la mai bine de un an şi jumătate de la integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană. Ecologiştii trag un nou semnal de alarmă împotriva haosului din acest domeniu, cerînd guvernanţilor să acţioneze urgent pentru remedierea situaţiei.

ANALIZĂ GREENPEACE ● Ecologiştii, îngrijoraţi de lipsa de activitate a guvernanţilor
Situaţia ariilor protejate în România este în continuare critică, la mai bine de un an şi jumătate de la integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană. Ecologiştii trag un nou semnal de alarmă împotriva haosului din acest domeniu, cerînd guvernanţilor să acţioneze urgent pentru remedierea situaţiei.

Organizaţia ecologistă Greenpeace este indignată că întîrzierea inacceptabilă a înfiinţării ANAP (Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate) cauzează efecte catastrofale asupra ariilor protejate din România. În opinia Greenpeace, atitudinea unor instituţii ale Guvernului care întîrzie în mod cel puţin dubios să dea naştere ANAP pentru a asigura conservarea ariilor protejate este o catastrofă. "Pădurile au fost deja mutilate prin toată ţara cu sprijinul legiuitorilor şi al funcţionarilor Ministerului Agriculturii de 18 ani încoace. Acum şi natura sălbatică începe să ne spună că s-a făcut tîrziu. Ameninţările la adresa biodiversităţii sînt mai mari ca oricînd. Este timpul ca domnul prim-ministru Tăriceanu să intervină personal şi să recurgă la cezariană pentru a face posibilă scoaterea la lumină a ANAP", a spus Gabriel Păun, Greenpeace România.

AMENINŢĂRI. Cele mai semnificative ameninţări care decurg din lipsa existenţei structurilor de administrare ale ariilor naturale protejate sînt tăierile ilegale de păduri, construcţiile de infrastructură, exploatările de resurse naturale, dezvoltarea necontrolată de aşezări omeneşti şi obiective pentru turismul în masă, dar şi vînătoarea. Drujbele răsună în toţi munţii ţării de dimineaţă pînă seara. "Drujbarii români şi cei austrieci trudesc mai nou cot la cot în pădurile virgine din Munţii Vîlcan. Parlamentarii frustraţi vor să vîneze chiar şi în parcurile naţionale ultimele refugii ale animalelor sălbatice. Preşedintele ţării îşi doreşte drum naţional prin inima Retezatului, ameninţînd ultimul Peisaj Forestier Intact din zona temperată a Europei. SC Biserica SA îşi face ilegal schit şi hotel din beton şi PVC chiar în zona de conservare specială a Parcului Naţional Ceahlău. Limita Parcului Naţional Măcin s-a mutat pentru a face loc dinamitărilor pentru exploatarea granitului. ATV-urile brăzdează fără bariere ecosistemele fragile din ariile protejate. Iată doar cîteva exemple de agresiuni inacceptabile la adresa diversităţii biologice şi geologice a României, care nu ar trebui să aibă loc dacă ar exista administraţii responsabile ale ariilor naturale protejate", a mai adăugat Gabriel Păun. Într-o situaţie dezastruoasă se află în acest moment şi Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, sufocată de braconaj, epave, gunoaie şi de manageri incompetenţi.

NEFUNCŢIONAL. Pînă în prezent, în România au fost declarate 963 de arii naturale protejate de interes naţional, care acoperă peste 7% din suprafaţa ţării, ceea ce face ca ţara noastră să se situeze mult sub nivelul statelor europene, pentru care suprafaţa medie pentru ariile protejate este de 14,24%. Mai mult decît atît, România se află la acest capitol şi sub nivelul statelor care au aderat în mai 2004 la Uniunea Europeană. În state precum Polonia sau Ungaria, suprafaţa ocupată de arii naturale protejate este de 23,04%, triplu decît în România. Recent, în ţara noastră au fost identificate 400 de situri Natura 2000, a căror suprafaţă reprezintă 17,84% din teritoriul României, dar acestea nu sînt protejate efectiv, deoarece nu au administraţii sau planuri de management, iar ANAP nu funcţionează încă. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a elaborat un proiect de hotărîre de guvern privind organizarea şi funcţionarea ANAP, dar propunerea este întîrziată de instituţiile implicate în avizarea documentului de lege: Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Justiţiei. "Miniştrii care nu au semnat încă hotărîrea de guvern privind organizarea şi funcţionarea ANAP au şansa să îşi amintească să îşi ia pixul la serviciu în fiecare dimineaţă cînd trec pe la Gara de Nord, Piaţa Operei, Armenească, Giuleşti, Cotroceni, Ghencea, Dristor sau Valea Cascadelor. În aceste zone, panouri de 8 mp, care conţin o machetă ce ilustrează un copac în forma unei ciuperci atomice, le vor atrage atenţia că întîrzierea înfiinţării ANAP are efecte catastrofice pentru ariile naturale protejate. Le cerem miniştrilor să semneze HG imediat în forma înaintată de Ministerul Mediului", a încheiat Păun. Greenpeace cere miniştrilor de la Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi de la Ministerul Justiţiei să avizeze imediat hotărîrea de guvern privind organizarea şi funcţionarea ANAP în forma înaintată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile.

ABERANT
"Preşedintele ţării îşi doreşte drum naţional prin inima Retezatului, ameninţînd ultimul Peisaj Forestier Intac din zona temperată a Europei. SC Biserica SA îşi face ilegal schit şi hotel din beton şi PVC chiar în zona de conservare specială a Parcului Naţional Ceahlău"
Gabriel Păun, Greenpeace România