x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Atac la simbolul nostru naţional

Atac la simbolul nostru naţional

de Teodora Ivan    |    12 Feb 2008   •   00:00
Atac la simbolul nostru naţional

ŞOCANT ● Eminescu, bătaia de joc a iredentiştilor maghiari
La 21 ianuarie a.c., într-un cotidian de limbă maghiară din Oradea apărea sub semnătura lui Nagy Jozsef Barna, preşedintele EMI Oradea (Organizaţie a Tinerilor Maghiari), un articol defăimător la adresa poetului nostru naţional, Mihai Eminescu.


ŞOCANT ● Eminescu, bătaia de joc a iredentiştilor maghiari
La 21 ianuarie a.c., într-un cotidian de limbă maghiară din Oradea apărea sub semnătura lui Nagy Jozsef Barna, preşedintele EMI Oradea (Organizaţie a Tinerilor Maghiari), un articol defăimător la adresa poetului nostru naţional, Mihai Eminescu.


Nemulţumirea tânărului li-der al EMI Oradea pornea de la faptul că Wass Albert, poet maghiar, condamnat în România în 1946 pentru crime de război, de la a cărui naştere se împlinesc 100 de ani, precum şi un deceniu de la trecerea sa în nefiinţă, nu este comemorat şi în instituţiile şcolare.


DOLEANŢÅ. Tinerii maghiari ar fi vrut ca Wass să aibă parte de manifestări asemănătoare celor de aniversare a marelui Eminescu. Ba mai mult, acuzele şi reproşurile lui Nagy Jozsef exprimate în articol vizau conducerea Colegiului Naţional "Mihai Eminescu" din Oradea, mai precis "un director adjunct (de limbă) maghiar", care nu ar fi acceptat o donaţie de zece volume scrise de Wass Albert. "De ce trebuie să-l comemoreze elevii maghiari pe acest poet român? Pentru că şcoala în care învaţă îi poartă numele? Pentru că a fost un «megapoet»? Îl putem noi, maghiarii, considera un «megapoet» pe acela care a afirmat despre noi că suntem poporul cel mai stricat al Europei? Cu toate acestea, profesorul maghiar de care vă vorbeam îl comemorează alături de elevii săi pe Eminescu. Şi-atunci mă întreb din nou: l-a obligat cineva? Sau a făcut-o din exces de zel, doar pentru a-i face reclamă poetului român, celui care a îndemnat la ură împotriva maghiarimii?! Dar de ce trebuie să-i atragă în asta şi pe elevi? Dacă opera lui Eminescu nu ar fi obligatorie în programa şcolară sau dacă nu s-ar găsi unii profesori maghiari – ca acesta – care să-l comemoreze, nici naiba nu i-ar citi opera!", afirmă plin de ură tânărul reprezentant al EMI. Şi, ca să-şi încheie depeşa în stilul pur iredentist, el spune: "Nici un om cu mintea-ntreagă nu stă să-l citească în timpul său liber pe Eminescu, dar nici să-i publice opera. Până şi comparaţia este jignitoare pentru un om ca Wass Albert – îmi cer scuze pentru că-i pomenesc pe amândoi pe aceeaşi pagină! – pentru că nu se poate compara un elefant cu un purice bolnav mintal!".


ACŢIUNI TENDENŢIOASE. Prof. Iosif Eilender, directorul Colegiului Naţional "Mihai Eminescu", se arată profund indignat de afirmaţiile făcute de Nagy Jozsef Barna în publicaţia maghiară, cu atât mai mult cu cât nu îl cunoaşte pe iredentist, iar cât priveşte intenţia de a dona cărţi colegiului, aflase despre aceasta tot în articolul apărut în presă. "Cred că acţiunile acestui tânăr sunt tendenţioase. Sunt dezamăgit că în anul 2008 ne mai putem gândi la acţiuni care să incite la ură între cetăţenii aceleiaşi ţări", mărturiseşte prof. Eilender. Directorul adjunct al aceluiaşi colegiu, prof. Diana Costin, îşi aminteşte că, în urmă cu circa un an şi jumătate, o colegă, profesoară de religie, a adus bibliotecii şcolare mai multe volume donate de Biserica Reformată a episcopului Tökes Lazslo. "Nu am refuzat să primim aceste cărţi, deoarece sunt binevenite. M-aş bucura însă dacă elevii – în era internetului – ar citi măcar lecturile obligatorii...


Cine este Wass Albert

Wass Albert (foto) s-a născut în 1908 la Răscruci (jud. Cluj) şi a murit la 17 februarie 1998, în Florida, în urma sinuciderii. A fost un nobil maghiar, deţinând titlul de Conte de Czege şi Szentegyed, fiind totodată inginer forestier, scriitor şi poet. În perioada ocupării, ca urmare a Diktatului de la Viena, prin scrierile sale patriotice a dus la escaladarea relaţiilor dintre maghiarii şi românii din Ardeal. Ca răsplată, a fost premiat de înalte instituţii academice din Ungaria, fiind numit totodată membru al Academiei Ungare, pentru cunoştinţele sale forestiere. În mai 1946, atât Albert Wass, cât şi tatăl său, Endre Wass, au fost condamnaţi la moarte "in absentia" de Tribunalul Cluj, iar proprietăţile le-au fost confiscate, fiind făcuţi responsabili pentru evenimentele care au avut loc în septembrie 1940, când un locotenent ungur, Pakucs, a arestat şase locuitori din Sucutard (jud. Cluj) şi a executat patru din ei (doi români şi două evreice) în localitatea Ţaga. Wass a fost acuzat şi pentru instigarea şi provocarea măcelului de la Mureşenii de Câmpie, când soldaţi unguri, conduşi de locotenentul Gergely Csordás, au ucis 11 persoane civile. Wass este în continuare considerat criminal de război, existând documente la Muzeul Holocaustului. Dacă românii s-au grăbit să dea jos statuia lui Antonescu chiar din curtea bisericii ctitorite de acesta, în Ardeal, Albert Wass are ridicate statui comemorative în majoritatea localităţilor cu populaţie preponderent maghiară.

×
Subiecte în articol: observator eminescu wass albert wass albert