Atenţie, iar se taie parcuri!

Pentru a tăia un copac in Romănia ai nevoie de o mulţime de aprobări, un intreg dosar trebuie depus la primărie. Evident este vorba despre o teorie, in teren lucrurile stau cu totul şi cu totul altfel. Reţeta sună cam aşa: este ochită o suprafaţă dintr-un parc sau dintr-o pădure, cum ar fi Băneasa sau Parcul Bordei, spre exemplu, se intocmeşte repede un dosar de retrocedare, pentru că moştenitori sunt peste tot şi se găsesc la orice oră, se depune la primărie, intre timp spaţiul este defrişat, apoi solicitarea aprobată, iar in scurt timp zona este imprejmuită şi transformată intr-o cărciumă, bloc de fiţe sau parcare, după pofta inimii. Nu există oficial nici un fel de statistică a tăierilor de copaci, cu greu acum se intocmeşte la Primăria Capitalei o bază de date a spaţiilor verzi. Multe dintre acestea au fost lăsate in paragină, tocmai pentru a lăsa impresia că acolo n-a fost niciodată parc. Cel mai bun exemplu in acest caz este Parcul Bordei din Sectorul 1 al Capitalei. Cu toate că, de aproape trei ani, Jurnalul Naţional a demonstrat că spaţiul a fost parc, trecut chiar pe hărţile mai vechi ale oraşului, n-a fost luat in calcul acest lucru pe motiv că in ultimii ani autorităţile n-au investit nici un leu in zonă. Şi nu este singurul caz. Chiar primarul general, Adriean Videanu, a recunoscut că de fapt Bucureştiul ar avea spaţii verzi, insă multe sunt intreţinute prost, evident pentru a li se pierde urma.

Cu toate că nu există o statistică oficială a numărului de copaci care au fost seceraţi in ultimii ani, conform organizaţiei neguvernamentale Ecocivica, peste un milion şi jumătate de arbori au dispărut din Capitală.

In 2000 a fost dată o hotărăre a Consiliului General al Capitalei prin care cei care tăiau fără aviz un copac erau obligaţi să planteze in schimb zece. "Nu s-a plantat mai nimic. Acum s-a inventat metoda de plată. Cei care defrişează plătesc costurile plantării copacilor, dar banii se duc intr-un cont care n-are nici o legătură cu mediul", ne-a declarat Nicolae Rădulescu Dobrogea, preşedintele Ecocivica.


DEFRIŞĂRI IN LANŢ. In ultimii trei ani, cele mai mari defrişări au avut loc in parcurile din Capitală, o parte dintre acestea fiind total distruse. Insă in registrele municipalităţii se regăsesc doar un număr nesemnificativ de copaci tăiaţi. Numai in Parcul Bordei au fost tăiaţi in căteva zile peste 100 de arbori, aprobările fiind date de Primăria Capitalei pe vremea cănd la şefia Direcţiei de Mediu din cadrul Municipalităţii se afla Sulfina Barbu, ajunsă la scurt timp şi ministru al Mediului.

Un alt exemplu este Parcul Herăstrău, renumit drept fieful teraselor şi restaurantelor de pe malul lacului. Bodegile de doi lei, fără autorizaţii, majoritatea apărute in locurile unde pe vremuri erau wc-uri publice, au rămas la locul lor, deşi sunt ilegale, pentru că zona nu este canalizată, iar mizeriile se revarsă in Lacul Herăstrău.

Jurnalul Naţional a semnalat aceste abuzuri, autorităţile promiţănd multe, in final nerezolvănd nimic. Lacul Floreasca, mai exact fostul Ştrand Floreasca 2, s-a procopsit cu multe construcţii ale căror autorizaţii lasă loc la interpretări. Dar despre acest lucru ziarul nostru va publica o serie de materiale in numerele viitoare.

N-au scăpat de sindromul "cărciumizării" nici parcurile Cişmigiu, Floreasca, Carol, Grădina Icoanei, Tineretului, Titan, IOR.
BĂNEASA = PARC. In Pădurea Băneasa, vilele sunt mai numeroase decăt copacii. Zona a devenit un pol al investiţiilor imobiliare. Pontul a fost simplu: să-ţi cumperi pădure a fost mai ieftin decăt să-ţi cumperi teren arabil.


PERICOL
"50% din zonele verzi şi din parcurile bucureştene au fost betonate, bituminizate sau deturnate de la scopul lor iniţial. Numărul autovehiculelor poluante, care contribuie esenţial la deteriorarea biologică a sănătăţii umane şi a vegetaţiei supravieţuitoare, inmatriculate in Capitală, a crescut de la vreo sută de mii la circa un milion"
Nicolae Rădulescu Dobrogea, preşedinte Ecocivica

Cafeneaua de la Expo-Flora a fost defiinţată, sediul revenind la destinaţia pe care o avea de peste 40 de ani, de expoziţie florală. Jurnalul Naţional a publicat dedesubturile afacerii Expo-Flora, in spatele căreia se afla Cristina Părvulescu, director in cadrul Primăriei Capitalei, cunoscută şi sub numele de blonda care a căzut testul la integrare, fiind propusă pentru postul de ministru. Transformarea spaţiului din expoziţie florală intr-o cafenea de fiţe a fost posibilă prin "amabilitatea" lui Virgil Cărstea, şeful Direcţiei Lacuri şi Parcuri. In urma dezvăluirilor făcute de ziarul nostru, primarul Capitalei a dat o dispoziţie prin care i-a cerut lui Cărstea rezilierea contractului avut cu firma care-şi desfăşura activitatea in spaţiul cu pricina.

Din 1990 incoace, ritmul dispariţiilor zonelor depoluante din Capitală a fost de 100 de hectare pe an. Din 3.400 de hectare de spaţiu verde au mai rămas 1.400. Dezastrul a luat proporţii, mai ales in ultimii trei ani. Asta inseamnă că, dacă normele internaţionale prevăd minimum 12 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, unui bucureştean ii revin doar
3,4 mp, spre deosebire de un francez, care are 50 de mp. Dacă mergem in acelaşi ritm, in căţiva ani riscăm să nu mai putem respira. Efectele n-au intărziat să apară, 280 de tone de praf zac pe km pătrat din cauza dispariţiei copacilor, care ar putea reţine fiecare căte 20 de kg de praf. Conform Institutului de Sănătate Publică, căteva mii de bucureş-texni suferă de boli respiratorii din cauza aerului poluat.

Dacă aflaţi despre abuzurile care se fac pe spaţiile verzi care aparţin domeniului public al statului şi despre tăierea copacilor din zona in care locuiţi, atăt din Bucureşti, căt şi din ţară, puteţi scrie pe adresa de mail: numaitaiaticopacii@jurnalul.ro sau puteţi suna la 318.20.37; 318.20.43 sau 318.20.26.

• Blocuri-turn in Parcul Politehnicii