"Austeritatea" lui Băsescu-Boc bagă România în grevă generală

Premierul Emil Boc a anunţat , după întâlnirea liderilor Coaliţiei, că Executivul îşi va asuma răspunderea pe două proiecte de lege, pentru încadrarea în deficitul bugetar asumat şi pentru pensii, precizând că nici un salariu nu va scădea sub 600 de lei şi nici o pensie, sub 350 de lei.

 "Vom propune Guvernului adoptarea scrisorii de intenţie şi a memorandumului cu UE spre aprobare. Coaliţia îşi menţine punctul de vedere conform căruia nu majorarea taxelor este soluţia pentru menţinerea unui deficit care trebuie finanţat, ci reducerea cheltuielilor bugetare. Am decis în Coaliţie să nu fie afectat salariul minim pe economie, de 600 de lei. Nici un salariu nu va coborî sub 600 de lei. Am decis să nu fie afectată pensia socială minimă garantată de 350 de lei. Nici o pensie nu va coborî sub nivelul de 350 de lei, şi această măsură va fi asigurată prin buget. Nu va fi afectat venitul minim garantat, dar el va fi restrâns şi aplicat doar acelor persoane care sunt în nevoi", a declarat premierul Emil Boc la finalul şedinţei Coaliţiei şi înaintea şedinţei de guvern.

Premierul a mai precizat că măsurile de austeritate ale Guvernului se vor aplica până la 31 decembrie 2010, fundamentul legal care stă la baza reducerilor de salarii şi pensii fiind principiul constituţional privind restrângerea temporară a unor drepturi. Din 2011, totul va fi reglementat prin buget şi alte legi. Proiectul de lege privind reducerea cheltuielilor bugetare pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea va stabili în mod distinct ca măsurile de austeritate să fie aplicate până la 31 decembrie 2010, în condiţiile în care din 2011 vor fi aplicate Legea pensiilor şi modificările la Legea salarizării.

Ca răspuns la ceea ce au numit "dialogul surzilor" cu Executivul, toate confederaţiile sindicale au hotărât, în urma întrunirii de la Consiliul Economic şi Social (CES), declanşarea grevei generale pe termen nelimitat începând cu 31 mai. Vor fi organizate şi mitinguri de protest la nivelul judeţelor, între 1 şi 4 iunie, iar în ziua dezbaterii moţiunii se va face lanţ uman în jurul Palatului Parlamentului. Greva va paraliza principalele sectoare bugetare: învăţământ, sănătate, administraţie publică, transport, servicii, fiind susţinută şi de o grevă de solidaritate în celelalte sectoare bugetare şi economice.

Sindicaliştii vor organiza mitinguri de protest la sediile prefecturilor, între orele 12:00 şi 14:00, începând din 1 iunie până la 4 iunie, în câte zece judeţe zilnic. Acţiunile de lobby la toţi parlamentarii vor fi continuate de sindicalişti, în încercarea de a-i determina pe aceştia să refuze propunerea Guvernului şi pentru a-i convinge să voteze deschis moţiunea, astfel încât să se poată vedea opţiunea lor. "Legea e făcută de Parlament, de oameni, iar Guvernul, ca să o aplice, trebuie să-şi asume răspunderea în faţa Parlamentului. Numai o complicitate între Parlament şi Guvern poate să ducă la o astfel de rezolvare, dar noi sperăm că Parlamentul, în înţelepciunea sa, va respinge o astfel de provocare şi va vota moţiunea de cenzură", a declarat Bogdan Hossu, liderul CNS "Cartel Alfa", pentru Jurnalul Naţional.

În timp ce liderii Coaliţiei băteau în cuie scrisorea către FMI cu măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare, părinţii şi bunicii şi-au adus bebeluşii în faţa Guvernului. "Le vom face cadou un singur pampers astăzi, pentru că nu ne mai permitem să facem risipă. Facem asta doar în mod simbolic, iar pentru cei care nu vor mai avea bani după reducerea indemnizaţiilor am început să strângem hăinuţe pe care le vom dona", ne-a mărturisit Raluca Ghinea, una dintre mămicile protestatare.

Purtând tricouri pe care au inscripţionat S.O.S. şi banderole negre pe braţ, părinţii au cerut Guvernului să nu reducă alocaţia şi indemnizaţia pentru copii. "Am muncit, am cotizat/ nu-i pomană de la stat!", "Nu le distrugeţi viitorul", "Copiii nu se cresc cu pâine goală" sau "România nu se mai naşte, România moare" au fost doar câteva dintre mesajele protestatarilor adresate Guvernului şi preşedintelui Băsescu. Părinţii au protestat simultan la Iaşi şi la Braşov. Toţi sunt nemulţumiţi de măsura reducerii indemnizaţiei pentru creşterea copilului, spunând că va avea impact nesemnificativ pentru bugetul de stat, sub 0,02% din PIB, însă efectul va fi dezastruos pentru dezvoltarea şi viitorul copiilor.

Părinţii spun că încă aşteaptă un răspuns din partea autorităţilor la scrisoarea deschisă pe care au depus-o la Ministerul Muncii, în urma protestului lor din 17 mai. Petiţia online pentru menţinerea indemnizaţiei pentru creşterea copilului la 85% din venituri a strâns, până în prezent, aproximativ 50.000 de semnături. Vor protesta şi la 1 iunie, de Ziua Internaţională a Copilului, în faţa Parlamentului.

"Anunţăm guvernanţii pe această cale că nu acceptăm cadoul pe care vor să-l dăruiască copiilor de ziua lor, la 1 Iunie. Copiii îşi vor serba ziua anul acesta în faţa Palatului Parlamentului, ca mulţumire pentru grija pe care mai-marii ţării le-o poartă. La 1 iunie se vor aduna în număr impresionant, sub îndrumarea şi supravegherea celor care se îngrijesc de viitorul lor, mamele şi taţii aflaţi în concediul de creştere şi îngrijire", au spus protestatarii din faţa Guvernului.

Şi Alianţa Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor (TATA) a anunţat că va organiza la 1 iunie un miting al bebeluşilor în faţa Guvernului, pentru a-i determina pe demnitari să renunţe la măsura reducerii indemnizaţiei pentru creşterea copilului.

După ultimele discuţii, indemnizaţia pentru creşterea copilului va fi diminuată numai cu 15%, în loc de 25%, cum se anunţase săptămâna trecută. "Tentaţia de a diminua cu 25% cuantumul acestei indemnizaţii a fost temperată. Va fi o scădere de 15%, dar un prag minim de 600 de lei, nu se va atinge nimeni de pragul de 600 de lei, este vorba de circa 200.000 de familii în această situaţie", a declarat preşedintele UNPR, Marian Sârbu, după întâlnirea liderilor Coaliţiei. El a arătat că reducerea ar urma să fie aplicată temporar, până la sfârşitul anului.

 

Şeitan habar n-are
Ministrul Muncii, Mihail Şeitan, a luat-o la fugă pe holurile Parlamentului, pentru a scăpa de ziariştii care îl chestionau în legătură cu anunţul premierului potrivit căruia pensia minimă şi venitul minim garantat nu se vor reduce. Şeitan venise la Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor pentru a susţine proiectul legii privind sistemul unic de pensii şi fusese deja luat la rost de parlamentari cu privire la faptul că dezbaterea proiectului nu mai are nici un sens în condiţiile în care Guvernul oricum ia singur toate deciziile referitoare la pensii. Chestionat de jurnalişti în legătură cu anunţul premierului, Şeitan a refuzat să comenteze, recunoscând că nu ştie de această decizie.
● Monica Iordache Apostol

Reducerile, motivate cu siguranţa naţională
Aşa cum era de aşteptat, la finalul şedinţei de ieri a Guvernului, premierul României, Emil Boc, a anunţat că a fost aprobată scrisoarea de intenţie convenită cu Fondul Monetar Internaţional.
Imediat ce va avea semnăturile premierului, pe cea a preşedintelui României, Traian Băsescu, şi pe cea a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, scrisoarea va fi transmisă FMI. Aceasta prevede, printre altele, reducerea pensiilor şi salariilor în sectorul bugetar. Nu vor fi afectate de reduceri alocaţia pentru copii, cea monoparentală sau cea de plasament, indemnizaţia pentru handicap, invalizi, veterani de război şi artişti creatori, sau bursele educaţionale.

Întrebat de jurnalişti în baza cărui principiu s-a decis restrângerea unor drepturi constituţionale, Emil Boc a răspuns că ordinea publică şi siguranţa naţională permit acest lucru. În urma şedinţei de Guvern, ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a declarat că majorarea taxelor şi impozitelor până la sfârşitul acestui an este exclusă.

Scrisoarea de intenţie prevede însă că dacă măsurile de reducere a cheltuielilor se dovedesc insuficiente, vor fi luate măsuri suplimentare, inclusiv de majorare a impozitelor şi taxelor. Vlădescu a precizat de asemenea că prin rectificare bugetară contribuţia către fondurile de pensii private va fi redusă. Tot la finalul şedinţei de ieri, ministrul Muncii, Mihai Şeitan, a precizat că drepturile de autor şi convenţiile civile vor fi taxate unitar prin contribuţii sociale, inclusiv în cazul celor ce au carte de muncă.
● Iulia Barbu

Doar 3% dintre români cred că austeritatea ne va scoate din criză
Măsurile de austeritate ale Guvernului vor avea ca efect creşterea economiei subterane şi a numărului de şomeri, mai puţin de 3% (2,89%) dintre români considerând că aceste decizii vor contribui la ieşirea României din criză, potrivit unui sondaj realizat de Myjob. 50,55% declară că singurul efect al măsurilor va fi diminuarea veniturilor celor care au deja salarii mici, iar aproape un sfert (24,1%) crede că va creşte economia subterană din România. Alţi 20% dintre participanţii la sondaj sunt de părere că măsurile de austeritate vor genera mai mulţi şomeri.

În schimb, doar 2,89% dintre cei intervievaţi sunt de părere că măsurile de austeritate propuse de Guvern vor contribui la ieşirea României din criză în 2011, iar alţi 2,48% se aşteaptă să genereze mai mulţi bani la buget. "Angajaţii cu experienţă în câmpul muncii şi vârsta peste 45 de ani nu cred aproape deloc în iniţiativele Guvernului, în timp ce tinerii cu mai puţin de un an experienţă sunt mai încrezători, peste 9% declară că vom ieşi din criză datorită măsurilor de austeritate, iar 6,25% afirmă că vor intra mai mulţi bani la buget în acest fel", potrivit sondajului realizat online la nivel naţional în perioada 18-25 mai pe un eşantion de peste 2.000 de respondenţi.

Patronate: Legea evaziunii va duce la scumpirea alimentelor
Aprobarea, în forma actuală, a proiectul privind combaterea evaziunii fiscale va duce la scumpirea alimentelor cu 7%-15%, a băuturilor cu până la 15% şi la falimente masive în industria alimentară, afirmă reprezentanţii patronatelor. "Noi susţinem o ordonanţă care să combată evaziunea fiscală, dar nu una precum cea actuală, care duce la scumpiri, la închideri de firme, care nu combate evaziunea, dar în schimb distruge piaţa albă. În acest fel, tot ce este producţie naţională va dispărea. Produsele din carne, unde materia primă se importă în proporţie de 70%, peştele şi fructele de mare importate în proporţie de 90%, precum şi legumele şi fructele care se importă în proporţie de 60%, dar şi o serie de alte alimente se vor scumpi cu 7%-15%", a declarat Mediafax Sorin Minea, preşedintele patronatului industrie alimentară - Romalimenta.

Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului Vinului şi Viei din România, apreciază că măsura prin care tuturor antrepozitelor fiscale care au o datorie mai mare de 60 de zile li se revocă autorizaţia va conduce la închiderea unui număr semnificativ de societăţi, iar majorarea accizelor va conduce la creşterea cu 50% a preţului băuturilor intermediare, precum vermutul sau aperitivele. Şi Romulus Dascălu, preşedintele Patronatului băuturilor spirtoase - Garant, spune că, dacă prevederile vor fi aplicate, circa 90% dintre producătorii de băuturi spirtoase din România îşi vor închide afacerile.

● Citiţi aici textul memorandumului suplimentar de înţelegere