AVAS vrea să dubleze termenul de plată a păgubiţilor FNI

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) propune ca sumele pentru păgubiţii FNI să fie asigurate inclusiv din fondul de rezervă bugetară al Guvernului şi termenul de plată să fie majorat de la şase luni la un an. În plus, virarea dividendelor la buget, de instituţie şi OPSPI, să fie realizată după deducerea cheltuielilor, informează Mediafax.

Proiectele vizează completarea Legii 333/2001, privind despăgubirea investitorilor FNI, modificarea Ordonanţei Guvernului 22/2002, privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii şi completarea OUG 111/2003, privind utilizarea veniturilor din privatizare şi din valorificarea activelor bancare neperformante. "Sumele de plată stabilite în sarcina AVAS prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile se suportă din veniturile obţinute de autoritate din activitatea de valorificare a activelor statului şi din privatizare, iar în cazul în care aceste surse sunt insuficiente, din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, în condiţiile legii", se arată în textul proiectului de act normativ pentru completarea Legii 333/2001. AVAS, în calitatea de succesor în obligaţii al CEC, datorează păgubiţilor Fondului Naţional de Investiţii (FNI) în temeiul unor hotărâri judecătoreşti executorii 193,8 milioane lei, la 31 decembrie 2008, sumă care urmează să fie actualizată cu indicele de inflaţie până în momentul efectuării plăţilor. În document se arată că păgubiţii FNI au declanşat executarea silită împotriva instituţiei, cu scopul recuperării sumei, astfel încât disponibilităţile băneşti ale AVAS au fost blocate şi puse la dispoziţia acestora. Totodată, instituţia precizează că există posibilitatea ca păgubiţii FNI să obţină un nou titlu executoriu, într-un dosar aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României. Într-o astfel de situaţie, cuantumul despăgubirilor va fi cu mult mai ridicat decât sumele datorate în prezent, având în vedere că numărul păgubiţilor din acest dosar este de 131.000, faţă de cei 21.000 care deţin deja un titlu executoriu înpotriva AVAS. "Din cauza numărului mare de investitori şi a sumelor pe care aceştia le pretind de la AVAS şi în contextul actualei crize economice şi financiare, există riscul de blocare a activităţii AVAS, prin poprirea conturilor şi sechestrarea bunurilor, inclusiv a acţiunilor deţinute la societăţile comerciale din portofoliu şi a creanţelor ce fac obiectul valorificării", potrivit instituţiei. În nota de fundamentare a proiectului, AVAS arată că în contextul actual al crizei economice, instituţia este în imposibilitatea de a asigura din veniturile previzionate sumele necesare acoperirii cheltuielilor legate de activitatea curentă şi a plăţilor la care este obligată. Pe de altă parte, Autoritatea vizează prelungirea termenului de plată cu şase luni, la un an, de la data primirii somaţiei creditorilor. "Dacă executarea creanţei stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituţia debitoare este obligată ca, în termen de 12 luni, să facă demersurile necesare pentru a-şi îndeplini obligaţia de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somaţia de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului", se menţionează într-un proiect de act normativ, pentru modificarea Ordonanţei Guvernului 22/2002.

Valoarea iniţială a despăgubirilor a fost de 149,86 de milioane de lei
Preşedintele instituţiei, Mircea Ursache, a declarat pentru Mediafax că analizează, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, posibilitatea contractării unui împrumut de 50 milioane de euro pentru finalizarea plăţilor către păgubiţii FNI. Totodată, el a afirmat că instituţia intenţionează să promoveze un proiect legislativ pentru corelarea raportului între încasările instituţiei şi plăţile către aceştia. Autoritatea mai propune şi ca fondurile încasate din încasarea din dividende de instituţie şi Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), revenit la Ministerul Economiei, să fie virate la buget după acoperirea cheltuielilor. "Ţinând cont de faptul că în situaţia survenirii crizei economice şi în contextul suspendării privatizării societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat (...), veniturile obţinute din privatizare nu mai permit acoperirea tuturor cheltuielilor de funcţionare ale instituţiilor publice implicate în privatizare precum şi virarea la bugetul statului a unor sume importante de bani", se menţionează în proiectul de act normativ. Proiectul vizează astfel completarea OUG 111/2003, privind utilizarea veniturilor din privatizare şi din valorificarea activelor bancare neperformante, şi revenirea la prevederile iniţiale ale acestui act normativ, modificat prin OUG 113/2006, care prevedea ca instituţiile să vireze la Trezoreria Statului veniturile obţinute din dividende fară a mai avea posibilitatea deducerii cheltuielilor aferente. Potrivit AVAS, măsura este necesară atât pentru continuarea activităţii instituţiei, în contextul numărului mare de cereri de despăgubire din partea investitorilor FNI, cât şi pentru reluarea activităţii OPSPI. AVAS a plătit până în prezent suma totală de 242,4 milioane lei, achitând cererile a 10.742 de creditori FNI, respectiv 45,85% din totalul solicitărilor de despăgubiri depuse, conform datelor instituţiei, remise în februarie. Valoarea iniţială a despăgubirilor a fost de 149,86 de milioane de lei. Suma se actualizează la data plăţii cu indicele inflaţiei lunare faţă de 24 mai 2000.