Avertismentul, la uşă!

ANTICIPARE RAPORT CE ● Ministrul Justiţiei şi procurorul general, îngrijoraţi
România se află la un pas de avertisment la capitolul anticorupţie, Bruxellesul fiind nemulţumit de tergiversarea în Parlament a dosarelor miniştrilor, după cum a dezvăluit ieri ministrul Justiţiei în cadrul emisiunii RRA, "Ziua şi evenimentul", realizată în colaborare cu Jurnalul Naţional. Procurorul general enumeră problemele reale ale parchetelor.

România şi Bulgaria trebuie să ia măsuri pentru eliminarea corupţiei, iar ţara noastră va trebui să demonstreze că sistemul juridic s-a distanţat de era comunistă şi se apropie de Europa secolului XXI – a reţinut The Times în ediţia sa de ieri, după vizita la Londra a ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu. Oficialul român a confirmat temerile negre asupra concluziilor pe care le-ar putea conţine raportul de ţară ce va fi publicat în luna iulie de Comisia Europeană.

STAGNAREA DE LA PARLAMENT. Întrebaţi cum comentează ştirile rele despre România, care ne arată că percepţia generală este că lupta anticorupţie s-a oprit, dar şi faptul că ţara noastră riscă sancţionarea cu avertisment din partea Executivului european, ministrul Justiţiei şi procurorul general şi-au prezentat poziţiile oficiale. "Există o percepţie atît la nivelul experţilor, ne-au spus-o foarte deschis, cît şi, am observat aici, la Londra, la nivelul cercurilor politice din Europa, din statele membre, în sensul că s-a făcut prea puţin în ultimele luni în ceea ce priveşte combaterea corupţiei la nivel înalt. Şi pot să spun fără să mă feresc că această percepţie este, în bună măsură, acoperită în realitate. (...) În toate întîlnirile de substanţă pe care le-am avut s-a ridicat problema dosarelor care se dezbat la ora asta în Parlament şi există o nemulţumire legată de faptul că aceste discuţii se prelungesc", a afirmat ministrul Justiţiei. Oficialul le-a explicat experţilor şi politicienilor europeni: "Am încercat să arăt că este vorba de o dezbatere nu numai politică, dar şi una juridică tehnică, pentru că, după cum ştim, parlamentarii nu au la dispoziţie o procedură clară după care să facă acest lucru. Mai multe nu aş vrea să adaug, pentru că atribuţia mea ca ministru de Justiţie este nu să spun Parlamentului ce şi cum să facă, dar vreau doar să invit ca toată lumea să observe că, cu cît se prelungesc mai mult aceste dezbateri şi cu cît o soluţie întîrzie, cu atît mai mult se alimentează aceste nemulţumiri, repet, în parte justificate, în opinia mea".

PROBLEMELE REALE. La rîndul său, procurorul general al Parchetului instanţei supreme, Laura Codruţa Kovesi, a descoperit patru cauze ale problemelor. "Ne confruntăm în prezent cu cauze care se soluţionează cu întîrziere în Ministerul Public, avem probleme cu calitatea actelor de urmărire penală şi putem spune că sînt rezultate care nu ne mulţumesc în combaterea corupţiei şi a altor fenomene infracţionale. Am identificat patru cauze majore, care cred că sînt extrem de importante. În primul rînd, resursa umană a Ministerului Public care nu corespunde din punct de vedere calitativ uneori. Şi anume, există o pregătire profesională nesatisfăcătoare, există o specializare insuficientă a procurorilor, dar, în primul rînd, resursa umană nu corespunde cantitativ. (...) În al doilea rînd, condiţionarea finalităţii activităţii noastre de alte instituţii. Să nu uităm că Ministerul Public lucrează ce i se dă, cînd i se dă şi cum i se dă. Noi nu avem servicii de informaţii proprii.(...) Apoi, în 70% din cauzele Ministerului Public, urmărirea penală se efectuează de către poliţia judiciară, noi doar supraveghem cercetările. Sîntem dependenţi de anumite instituţii care fac expertize sau care fac rapoarte de constatare. Sîntem ţinuţi de plata acestor expertize, sîntem ţinuţi de rapoartele de constatare, de controalele pe care le efectuează instituţiile financiare", a enumerat procurorul general.

GHID. Procurorul general a precizat că a dispus măsuri clare pentru a avea o investigare eficientă a dosarelor. "Există procurori anume desemnaţi care lucrează pe cauzele de mică corupţie. (...) Am constituit un colectiv de procurori care va elabora în curînd un «ghid de bune practici» în materia dosarelor de corupţie, respectiv un ghid prin care să îndrumăm procurorii pentru o eficientă investigare a acestor cauze."

Laura Kovesi: "Să respectăm independenţa Parlamentului"

DOSARELE MINIŞTRILOR
Procurorul general al Parchetului instanţei supreme, Laura Codruţa Kovesi, s-a exprimat ieri pentru respectarea independenţei Parlamentului, în chestiunea delicată a dosarelor miniştrilor. Ieri la Comisia juridică a Senatului ar fi trebuit audiat ministrul Muncii, Paul Păcuraru, unul dintre parlamentarii pentru care procurorii DNA au cerut aviz pentru începerea urmăririi penale. Informaţi despre faptul că ministrul nu se poate prezenta la Comisie pe motive ce ţin de alegerile locale, generînd astfel o altă amînare, şi chestionaţi cu privire la ce se întîmplă cu aceste dosare dacă avizul nu va fi dat, Laura Kovesi şi Cătălin Predoiu au reacţionat fiecare în stilul permis de atributele funcţiilor pe care le deţin. "Aşa cum anul trecut am cerut parlamentului să respecte independenţa procurorilor, cred că şi noi sîntem obligaţi astăzi să respectăm independenţa Parlamentului. Decizia le aparţine, ei sînt singurii în măsură să hotărască dacă vor da acest aviz sau nu. În situaţia în care noi vom primi acest aviz, mă rog, impropriu spus aviz, este o cerere de urmărire penală pe care noi trebuie să o primim, atunci noi vom continua cercetările, urmînd să se dea soluţia legală. În cazul în care nu vom primi acest aviz, cercetările vor fi finalizate", a declarat procurorul general. La rîndul său ministrul justiţiei a subliniat: "Din păcate, Ministerul Justiţiei nu are nici o pîrghie la îndemînă şi cred că este normal să nu aibă, în cadrul arhitecturii constituţionale prezente, ca să intervină în această chestiune. Vă reamintesc că, în general, şi iarăşi este foarte bine, Ministerul Justiţiei, ministrul Justiţiei nu are atribuţii directe legate de cazurile concrete, individuale. Procurorii sînt suverani, exact cum spunea şi doamna procuror general, în ceea ce priveşte soluţiile pe care le dau în aceste dosare. Ce pot să vă spun, însă, este, şi aceasta nu mă feresc să o fac, că ar fi un semnal, hai să spunem, cel puţin descurajant pentru statele membre, pentru Comisia Europeană, dacă aceste proceduri trenează. Mi s-a spus asta foarte franc şi deschis în faţă pe oriunde am fost şi cu oricine am discutat şi cred că ar fi, la rîndul meu, eu ştiu, un abuz chiar, să nu aduc la cunoştinţa şi a factorilor responsabili şi a opiniei publice din ţară această percepţie. Ce putem face? Repet, este să ne exprimăm o poziţie, în limitele atribuţiilor şi ale regulii constituţionale".

CODURILE, ÎN TOAMNĂ. Referitor la chestiunea definitivării codurilor, una dintre condiţionalităţile impuse de UE, Cătălin Predoiu a ţinut să precizeze: "Am semnalat experţilor de la Bruxelles că este foarte important să avem coduri bune şi nu neapărat să raportăm succese nebănuite în lupta de redactare a actelor normative şi am semnalat faptul că intenţionez să prelungesc această dezbatere încă două-trei luni de zile şi să sesizăm parlamentul cu codurile în toamnă".

DE LA CSM SE VREA MAI MULT. Vizavi de măsurile care se impun în cazul în care controlul care se desfăşoară în aceste zile la DNA va descoperi în continuare deficienţe în activitatea acestei structuri, ministrul Justiţiei a evitat să vorbească, aşteptînd să vadă mai întîi care vor fi rezultatele verificărilor făcute de Inspecţia Judiciară a CSM. Întrebat despre eventuala revocare din funcţie a procurorilor responsabili, Cătălin Predoiu a subliniat: "În primul rînd, vă spun foarte deschis că nu doresc să fac pronunţări şi anticipări în legătură cu inspecţii, controale şi rapoarte care nu se finalizează. Cuvîntul emis de ministrul de justiţie e foarte greu şi nu trebuie folosit pe cazuri de ipoteză. Veţi vedea, la momentul potrivit, în funcţie de ce o să spună raportul". Precizăm că ministrul are la îndemînă pîrghia formulării cererii de revocare din funcţie, dar decizia aparţine CSM. "Aşa cum aţi spus, această atribuţie este legată, în primul rînd, de Consiliul Superior al Magistraturii. Şi mă folosesc de acest prilej, să subliniez importanţa acestui organism-cheie în arhitectura întregului sistem judiciar, cu menţiunea şi cu sublinierea că mi-aş dori şi am observat că foarte multă lume şi-ar dori ca în cadrul Consiliului să se exercite toate atribuţiile pe care Consiliul le are, numai acela de garant al independenţei justiţiei, dar şi de responsabil pentru buna pregătire profesională a magistraţilor, pentru disciplină etc. Sigur că e greu de anticipat ce soluţii s-ar putea degaja din dezbaterea unor astfel de rapoarte... în general..."

FILOSOFIE GENERALĂ. "Mai departe, în ceea ce mă priveşte, ca filosofie generală, militez şi eu pentru o bună pregătire profesională a magistraţilor, inclusiv şi a procurorilor şi evident că orice abatere sau contraperformanţe profesionale trebuie tratate ca atare şi deloc tolerate. Asta, ca idee generală şi ca principiu. Dar, repet, este prematur la momentul acesta să facem speculaţii de genul acesta. Aş vrea să mai adaug un lucru, pentru că e legat tot de corupţie. Toată lumea, cînd vorbeşte de combaterea corupţiei, fireşte, îşi îndreaptă privirile spre procurori, spre Ministerul Justiţiei, CSM etc. Dar aş vrea să observ că aceste efort trebuie să fie mult mai larg. Este nedrept să cantonaţi toate criticile la nivelul Ministerului Public sau al procurorilor ori al Ministerului de Justiţie. Este un efort pe care întreaga societate trebuie să-l facă. Şi aş vrea să notez, în acest context, faptul că miercuri guvernul a adoptat o strategie naţională de combatere a corupţiei la nivel local. Tot premierul a ieşit şi a avut puncte de vedere clare pe această temă, că preşedintele, de asemenea, a lansat nenumărate mesaje de-a lungul timpului, dar toate aceste lucruri sînt insuficiente, dacă nu se conştientizează la nivelul opiniei publice că acest flagel care, e adevărat, nu e cantonat în România, e general. Pot să spun că există şi alte state, chiar din Europa unde se întîlneşte şi o recunosc chiar partenerii noştri europeni. Dar acest flagel trebuie conştientizat la nivelul societăţii. Acest lucru nu se face pînă cînd la nivelul autorităţilor locale nu se luptă eficient în prevenirea acestui fenomen, vom vorbi întotdeauna de corupţie şi de combaterea corupţiei. Ce pot eu să vă asigur este că şi la Ministerul de Justiţie şi la Ministerul Public se fac eforturi remarcabile în această direcţie.

DESPRE CAMPANIA ELECTORALĂ. În perioada campaniei electorale, dar nu numai, au existat nenumărate voci care au vorbit de corupţie, de tot felul de minuni legate de amplasamente greşite, de bani daţi, de mită ş.a.m.d., s-a creat un curent, o percepţie că acest lucru se întîmplă peste tot. "Aş vrea să fac o menţiune. Ministerul Public nu investighează dosare, nu face cercetări în funcţie de evenimentele politice. Noi nu cercetăm oameni politici după apartenenţa la un partid sau la altul. În momentul în care noi sîntem sesizaţi cu o plîngere sau sîntem sesizaţi cu un denunţ, potrivit legii, sîntem obligaţi să investigăm acea cauză. În ceea ce priveşte evenimentele care se derulează acum, noi, în momentul în care avem un dosar în lucru, spunem că sîntem independenţi şi cred că sîntem departe de orice influenţă politică" a spus Laura Codruţa Kovesi.

Secvenţă radio

Violeta Fotache: Doamnă procuror, dacă îmi permiteţi, fiindcă aţi atins subiectul. Aş vrea un pic să mai rămînem în această zonă. Pentru că vorbim despre anticorupţia între percepţie şi realitate şi pentru că am discutat despre capitolul politic, aş vrea totuşi să insistăm puţin. Dumneavoastră spuneţi că nu faceţi anchetă în funcţie de evenimentele politice sau de altă natură de pe piaţă. Dar totuşi se întîmplă următorul fenomen: vine o asociaţie, ori un partid politic, o persoană şi depune o plîngere penală la dumneavoastră după ce în public s-au făcut declaraţii privitoare la vreo infracţiune de corupţie sau s-a creat un curent de opinie. Vine şi vă depune o plîngere penală. Deci sînteţi sesizaţi să faceţi nişte verificări. Dumneavoastră ce puteţi face? Nu puteţi să ignoraţi plîngerile, chiar şi ca să daţi un NUP (n.r. – neînceperea urmăririi penale) trebuie să faceţi nişte verificări şi atunci, vedeţi, intraţi cumva la mijloc. Dumneavoastră, potrivit competenţelor, începeţi să faceţi o anchetă, iar percepţia în rîndul opiniei publice devine aceea că...
Realizator: Că nu faceţi nimic.
Violeta Fotache: Că parchetul ori nu face nimic, ori că face dosare la comandă politică.
Realizator: Sau că undeva, la un moment dat, se blochează ceva.
Violeta Fotache: Da. Cum paraţi, ce puteţi să faceţi, că...?
Laura Codruţa Kövesi: Sigur că există o tendinţă în ultima perioadă că, atunci cînd se întîmplă ceva în lumea politicului, toţi spun haideţi să pergem la parchet, dacă se întîmplă ceva să se sesizeze parchetul, să se autosesizeze parchetul. Potrivit legii, noi ne putem autosesiza, indiferent, din surse deschise, cum le spunem noi, din presă, de la emisiunile de la televiziuni, ne putem sesiza atunci cînd există indicii că s-a comis o faptă de natură penală. Nu ne putem sesiza pe simpla declaraţie a unei persoane că s-a întîmplat ceva. Au existat situaţii...
Realizator: Chiar dacă este făcută la televizor.
Laura Codruţa Kövesi: Sigur că da. Au existat situaţii în care ne-am autosesizat din presa scrisă, de cele mai multe ori. Aş putea să vă dau un exemplu: au fost situaţii în care s-a scris un articol şi la articolul respectiv au fost ataşate copii după anumite documente care puteau prezenta la acel moment un indiciu că s-a comis o faptă de natură penală. În orice caz, există un ordin la nivelul Ministerului Public prin care se monitorizează tot ce apare în mass-media, acea monitorizare se transmite tuturor şefilor secţiilor operative din Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorilor-şefi şi ei analizează dacă articolele respective conţin suficiente indicii pentru ca noi să declanşăm o anchetă. Însă, ştim bine cu toţii, politicienii nu răspund pentru aceste declaraţii politice, deci noi nu putem constitui dosare penale pe aceste declaraţii. În momentul în care sîntem sesizaţi cu o plîngere sau cu un denunţ, noi sîntem obligaţi să facem cercetări şi aici este rolul legii care, spunem noi, în acest moment este foarte bun pentru că se consfinţeşte, oarecum, principiul independenţei procurorilor. Dacă sîntem independenţi pe soluţiile, pe modul în care noi derulăm ancheta, dacă sîntem obiectivi, dacă respectăm legea, atunci percepţia cetăţeanului, cu timpul, va fi schimbată.
Realizator: Vă mulţumesc foarte mult. Şi pentru că ne apropiem de închiderea acestei emisiuni, cîteva întrebări scurte, răspunsuri scurte. Ce faceţi cu dosarul "mineriadei"? Iată, este în actualitate.
Laura Codruţa Kövesi: După cum bine ştiţi, o parte din dosar a trecut la Secţia de urmărire penală şi criminalistică. Sperăm să investigăm cît mai rapid şi operativ acest dosar, pentru că, după cum ştim bine cu toţii, acest dosar a fost tergiversat, motiv pentru care am solicitat Inspecţiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii să efectueze un control de fond, să stabilească persoanele care se fac vinovate de această tergiversare.
Realizator: Domnule ministru, o întrebare pentru dumneavoastră. Ce faceţi cu salariile magistraţilor, cu sporurile nenumărate şi ce faceţi cu legea, apropo de aceste sporuri şi de blocarea bugetului Ministerului Public, din informaţiile noastre?
Cătălin Predoiu: Este o altă problemă spinoasă pe care am preluat-o şi lucrăm la o soluţie, convenită atît cu Ministerul Public, cît şi cu conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, soluţie care să dea satisfacţie şi creditorilor, dar care să protejeze şi bugetul faţă de aceste cereri neprogramate. Aceste cereri, mă rog, de satisfacere a unor drepturi salariale, consfinţite prin hotărîri judecătoreşti asupra cărora, sigur, nu discutăm. Ceea ce trebuie însă observat este că toate drepturile trebuie exercitate în cadrul legii şi trebuie găsită o soluţie ca acest principiu, inclusiv acel al disciplinei bugetare, să fie satisfăcut. Asta nu se poate face peste noapte, pentru că aşa s-a ajuns la această problemă, prin soluţii făcute peste noapte, în grabă în anii trecuţi şi iată că acum cineva trebuie să plătească factura, ca să spun aşa. Or, asta trebuie făcută în consonanţă şi cu factorii din sistemul judiciar şi cu Ministerul Finanţelor. Pot să vă spun că acest dialog este aproape de un rezultat concret. Sper să vin cu detalii în săptămînile care urmează, săptămîna care urmează mai precis. Aş vrea doar să mai adaug, legat de temele care s-au discutat, un singur lucru. Toate aceste dezbateri, toată această confuzie legată de proceduri, de drepturi, de lupta împotriva corupţiei etc. pot conduce poate către concluzia că într-un viitor poate nu prea îndepărtat ar trebui să reflectăm dacă modul actual de structurare a sistemului judiciar şi de relaţionare a lui cu sistemul politic este cel mai fericit şi dacă nu ar trebui, poate, gîndite nişte ajustări. Vă mulţumesc pentru invitaţie.
Realizator: Noi vă mulţumim pentru participare. Doamna Fotache?
Violeta Fotache: O scurtă întrebare pentru doamna procuror general. Cazul Ştefăneşti, posibila fraudă de la Ştefăneşti, deja constatată prin decizia Biroului Electoral Central de anulare a alegerilor. Ce puteţi face acolo şi ce poate face Ministerul Public pentru a sădi încrederea alegătorilor în sistem, deoarece mulţi oameni nu merg la vot tocmai din cauza lipsei de încredere? Laura Codruţa Kövesi: Cu privire la acest caz, s-a constituit deja un dosar penal, se supraveghează cercetările pe care le face Poliţia Judiciară. Supravegherea cercetărilor se face de Parchetul de pe lîngă Judecătoria Buftea, motiv pentru care nu pot să vă dau foarte multe detalii despre acest caz. La finalizarea cercetărilor, vom şti exact ce s-a întîmplat, dacă s-a comis o faptă penală sau nu.
Realizator: Va fi înainte de turul doi sau după?
Laura Codruţa Kövesi: Asta depinde de procurorul de caz şi cît de repede poate să audieze, să facă cercetările care se impun.
Violeta Fotache: Dar aveţi o strategie, pentru că pînă acum s-a vorbit mereu, la fiecare alegeri s-a vorbit despre fraudarea lor în diverse zone ale ţării, însă niciodată nu am auzit de un dosar soluţionat la instanţă cu o condamnare. Or lucrul acesta nu este menit deloc să semene încredere în actul de justiţie. Aveţi o strategie ce puteţi face?
Laura Codruţa Kövesi: Sigur, există o lege specială privind alegerile locale, unde sînt prevăzute contravenţii şi infracţiuni. Noi avem competenţă doar în ceea ce priveşte investigarea infracţiunilor care se comit. Nu am la îndemînă o statistică să vă spun cîte dosare au fost investigate în cursul alegerilor, însă cu privire la acest caz vă vom ţine la curent atunci cînd dosarul va fi finalizat.
Realizator: Vă mulţumim mult pentru participare la această dezbatere "Anticorupţia, între percepţie şi realitate". Va continua probabil şi confuzia, şi percepţia, şi realitatea concretă.