Blocuri-turn şi un mall în IOR

REVOLTĂTOR ● l  s-a dat aviz final de la mediu
Pe opt hectare din Parcul IOR se vor construi un mall, două blocuri-turn şi 3.000 de locuri de parcare. Proiectul mai avea nevoie de o singură aprobare. Cea a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Joia trecută, comisia de la mediu a aprobat investiţia imobiliară care va distruge un sfert din zona verde.

REVOLTĂTOR ● l  s-a dat aviz final de la mediu
Pe opt hectare din Parcul IOR se vor construi un mall, două blocuri-turn şi 3.000 de locuri de parcare. Proiectul mai avea nevoie de o singură aprobare. Cea a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Joia trecută, comisia de la mediu a aprobat investiţia imobiliară care va distruge un sfert din zona verde.

Cei 82.200 de metri pătraţi, care vor fi transformaţi în scurt timp în şantier, sînt amplasaţi în Parcul IOR, pe terenul unei baze sportive. Cazul este asemănător celui din Ştrandul Tineretului, cînd tot pe o bază sportivă se proiectase cea mai mare clădire din ţară, înaltă de 29 de etaje.

Interesant este faptul că toate autorităţile locale, în frunte cu Primăria Sectorului 3, pe domeniul căreia se află parcul, Agenţia Naţională pentru Sport şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, şi-au dat acordul pentru ca terenul, încadrat atît ca parc, cît şi ca bază sportivă, să fie defrişat. "Peste 200 de copaci vor fi tăiaţi dacă nu se va lua urgent o măsură. Noi am cerut să se facă dezbatere publică şi bucureştenii să-şi spună punctul de vedere. Ecocivica va acţiona şi în judecată investitorii, pentru că este inadmisibil ca un spaţiu verde să fie distrus", ne-a declarat Nicolae Rădulescu Dobrogea, preşedintele Ecocivica.

ILEGAL. Grandiosul proiect încalcă în primul rînd legea spaţiului verde, care nu permite construirea nici unui imobil, dar şi pe cea a sportului, care interzice schimbarea statutului unei baze sportive. Contactată telefonic, Agenţia Naţională pentru Sport a declarat că terenul bazei sportive Spartac nu i-a aparţinut niciodată, deşi în documentaţia depusă de investitor se regăseşte o corespondenţă între cele două părţi.

Se pare că terenul a fost administrat după 1989 de Asociaţia Sportivă Spartac, fără să se fi făcut vreo investiţie de-a lungul celor 17 ani. Ulterior, în mare taină, acesta a fost revendicat şi, în dulcele stil românesc, achiziţionat de un investitor irlandez.

RI Investment a luat terenul la începutul acestui an şi în scurt timp a pus pe hîrtie proiectul Parklake Plaza. Dezvoltatorul acestui colos imobiliar este Caelum Development, care, în ciuda protestele locuitorilor Sectorului 3, dar nu şi ale autorităţilor locale, a obţinut toate avizele necesare pentru ca visul imobiliar să fie îndeplinit. Pentru baza sportivă Spartac s-au plătit circa 52 de milioane de euro, valoarea totală a investiţiei fiind estimată la 450 de milioane de euro, în afara preţului de achiziţie al terenului.

Peste 300.000 de metri pătraţi de spaţiu verde vor fi sacrificaţi pentru proiectul din Parcul IOR. Rezultatul este uşor de intuit: 110.000 de metri pătraţi vor fi alocaţi pentru un mall cu 500 de magazine. Două blocuri-turn de 19 de etaje, cu cîte 1.200 de apartamente, vor sfida peste 60.000 de metri pătraţi de spaţiu verde şi alte 3.000 de locuri de parcare vor betona parcul.  

În Bucureşti, masacrarea zonelor verzi este la modă. Banii pe care îi aduc afacerile imobiliare spală orice lege. Proiectul din Parcul IOR de pe baza sportivă Spartac nu este singurul de acest fel. Este însă cu siguranţă unul dintre cele mai grandioase proiecte, îngrijorător prin extinderea lui. Parklake Plaza va avea dimensiuni impresionante.

LA INDIGO. În 2008, firma portugheză Sonae Sierra a cumpărat 50% din Parklake. Compania Sonae Sierra a intrat pe piaţa românească prin preluarea Mall-ului River Plaza din Rîmnicu-Vîlcea. Supermarketul a fost construit ilegal pe 6.000 de metri pătraţi de spaţiu verde din parcul central al oraşului. Studiile ulterioare au arătat, de altfel, modul în care gradul de poluare a crescut în Rîmnicu-Vîlcea.

Capitală europeană  poluată

Bucureştiul are o densitate de 9.009 locuitori pe kilometru pătrat. De trei ori mai mare decît Berlinul, Viena sau Budapesta. Potrivit statisticilor, nivelul de la care confortul social scade acut este de 3.500 de locuitori pe kilometru pătrat. În ciuda acestor cifre îngrijorătoare, a gradului de poluare care creşte de la an la an şi a diminuării suprafeţelor verzi în Bucureşti, se acordă în neştire autorizaţii de construcţie în locuri deja suprapopulate. Orice metru pătrat de teren este vînat şi se transformă în ţintă imobiliară. În orice colţ al lumii, hipermarketurile sînt construite la marginea oraşelor, pentru a nu crea un trafic sufocant. În Bucureşti, unde nici infrastructura nu este bine dezvoltată, a fost permisă amplasarea acestora în interiorul oraşului, avînd efecte devastatoare asupra traficului. Aceeaşi stare de fapt se datorează şi avizării la pachet a planurilor de urbanistică zonală pentru ridicarea clădirilor de birouri din centru.