Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În ciuda conotaţiilor care au încercat să i se dea gestului lui Adrian Sobaru, electricianul de la TVR care s-a aruncat la 23 decembrie de la unul dintre balcoanele plenului Parlamentului, a fost clar un protest politic. Şi aceasta din cel puţin trei motive: a avut loc în Parlament, s-a petrecut exact în timp ce vorbea premierul Emil Boc şi a fost însoţit de mesaje cu conţinut politic. Astfel, după prezentarea moţiunii, imediat după ce premierul Emil Boc a mers la tribună pentru a se adresa plenului, Adrian Sobaru s-a urcat pe balustrada balconului de unde a strigat: "Boc! Aţi luat drepturile copiilor!". Îmbrăcat cu un tricou pe care scria "Ne-aţi ciuruit/ Ne-aţi ucis viitorul copiilor noştri/ Libertate!", el le-a arătat parlamentarilor care îl urmăreau din sala de plen o bilă portocalie din cauciuc, cu numărul 13, după care a plonjat efectiv către pupitrele acestora. Adrian Sobaru a căzut de la o înălţime de aproximativ cinci metri şi s-a izbit, sub privirile îngrozite ale senatorilor şi deputaţilor, de un pupitru din sala de plen, la care nu stătea nici un parlamentar. Sobaru a fost preluat de echipaje SMURD şi internat la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, cu mai multe fracturi în special în zona feţei, urmând să fie operat cel mai probabil săptămâna aceasta.
Incidentul din Parlamentul României a intrat în atenţia presei din mai multe ţări ale lumii, el fiind anunţat şi de cele mai importante agenţii de presă mondiale, cum ar fi France Presse, Associated Press sau Reuters. Publicaţii de prestigiu, cotidiane sau săptămânale, site-uri web specializate în ştiri, ediţii online ale diverselor publicaţii sau site-uri ale unor posturi de radio sau de televiziune din Franţa până în Austria, din Bulgaria până în SUA, din Pakistan până în Marea Britanie au relatat incidentul din Parlament, subliniind că a fost vorba despre un gest clar de protest la adresa măsurilor de austeritate ale Guvernului. Euronews, Le Parisien, Le Nouvel Observateur, 20minutes.fr, Le Figaro, ITN News, BusinessWeek, New York Daily News, USA Today, Irish Times, Bloomberg, Telegraph, The Sun, National Post, BBC News, Sky News, Sofia Echo, Radio Free Europe/Radio Liberty, GulfNews, People’s Daily Online, Buenos Aires Herald, New York Magazine, Austrian Times, Independent, New Zealand Herald, Daily Mail, Mirror, Pakistan Times, Washington Post sunt doar câteva dintre site-urile, publicaţiile, posturile de radio şi de televiziune, precum şi agenţiile de presă care au relatat despre gestul lui Adrian Sobaru, menţionând faptul că protestul acestuia a eclipsat votul de supravieţuire dat Guvernului Boc. Americanii de la Washington Post au simţit că protestul lui Sobaru aminteşte de Revoluţia din 1989, când 1.300 de oameni au murit, acesta fiind preţul pentru înlăturarea comuniştilor de la putere. Gazetarii americani amintesc că gestul extrem al angajatului TVR vine într-un moment în care românii comemorează evenimentele din Decembrie 1989.
"Un tip vesel şi echilibrat, un extraordinar coleg, care tot timpul intervenea să-şi ajute colegii", aşa l-au descris colegii din TVR pe Adrian Sobaru. Aceiaşi colegi au declarat că l-au auzit în câteva rânduri pe Adrian Sobaru plângându-se din cauza problemelor financiare, dar că în dimineaţa zilei de joi a venit la serviciu şi a muncit ca de obicei, fără ca nimic să lase să ghicească tragedia ce avea să urmeze. Joi era liber, ar fi trebuit să rămână alături de cei mici, dar a cerut să meargă la filmarea din Parlament în locul unui coleg. "Adrian Sobaru a făcut acest gest din motive personale. El nu avea probleme legate de locul de muncă şi nici un fel de litigiu cu Televiziunea publică. El nu a fost afectat în drepturile sale salariale, dimpotrivă, TVR l-a sprijinit material în mod susţinut pentru problemele de sănătate pe care le avea în familie", se arată şi în comunicatul trimis de Departamentul de comunicare al Televiziunii Publice. La rândul ei, realizatoarea tv Lucia Hossu-Longin a vorbit despre colaborarea cu Adrian Sobaru într-o intervenţie telefonică la "Sinteza Zilei" de joi seară: "Adrian era specialist în lumini, a lucrat la mine, la «Memorialul Durerii», imediat după angajarea lui. Are 20 de ani de televiziune. În atâta vreme nu s-a mai petrecut nimic de natură să ne avertizeze în legătură cu starea lui de sănătate, era un om perfect sănătos, integru. În perioada aceea, când era foarte greu să filmezi la «Memorial», pentru că se filma în puşcării, în condiţii grele, de frig, în mizerii, oamenii ne refuzau. Mă duceam la şeful lor şi îmi spuneau: un singur om vrea să lucreze cu dumneavoastră, Adrian Sobaru. Deci îi port o amintire extraordinară. Ne-am mai întâlnit de atunci şi la alte filmări".
"Ce s-a petrecut azi este o scenă atât de cumplită, încât nu mi se va şterge niciodată din suflet, din memorie. Nu-mi aminteşte decât de cei din anii ’50, când se aruncau din camerele de anchetă, se aruncau pe geam pentru că nu mai suportau ce îndurau acolo. Sigur că la el este o acumulare categorică de exasperări, de disperări." "În ultimii ani lucra pentru Jurnal, vedea cât de derizoriu e totul, ştia că el şi familia lui sunt lipsiţi de speranţă", a mai precizat realizatoarea serialului "Memorialul Durerii" de la TVR. "M-a frapat că a strigat libertate când nu se mai simte nici o undă de libertate oricât am mima-o. Nu am mai auzit aşa un strigăt din decembrie ’89", a mai spus Lucia Hossu-Longin la Antena 3.
Îngrijirea unui copil autist costă cel puţin 1.000 de euro pe lună
Adrian Sobaru este electrician la ştirile TVR, are 42 de ani şi este singurul întreţinător al familiei sale, formată din soţie şi doi copii, dintre care unul, în vârstă de 7 ani, suferă de autism. "Din momentul în care s-a născut copilul şi şi-a dat seama că are acest handicap, omul nu a mai fost om. A avut o dramă", au mai povestit colegii electricianului. El era foarte nemulţumit că în urma măsurilor de austeritate luate de Guvern i-au fost retrase unele drepturi pe care le primea pentru copilul cu deficienţe. Numai că "binevoitorii" au încercat prin diverse metode să arate că Adrian Sobaru nu ar fi avut motive să se plângă, deoarece ar fi câştigat luna trecută 2.600 de lei net, iar singurul venit afectat de tăierile lui Boc ar fi fost indemnizaţia de însoţitor acordată pentru copilul bolnav, redusă la 360 de lei.
O familie care are un copil autist, încadrat în grad de handicap grav, primeşte în acest moment de la stat o indemnizaţie pentru însoţitorul copilului în valoare de 416 lei, alocaţie dublă şi un buget complementar de 90 de lei. Totalul acestor ajutoare nu acoperă însă nici jumătate din minimul necesar pentru terapiile şi tratamentul unui copil cu autism. "Copiii autişti au nevoie de terapii care nu sunt ieftine. Ele trebuie făcute cu specialişti, iar în România specialiştii în acest domeniu sunt puţini şi scumpi. Există familii care au norocul să poată duce copilul la o fundaţie care are terapeuţi specializaţi, însă acestea sunt puţine şi nu pot lucra cu foarte mulţi copii. Majoritatea celor care au un copil autist lucrează cu el foarte mult acasă. Asta înseamnă să găseşti oameni care ştiu ce înseamnă ABA, TEACH, PECS (n.r. – terapiile speciale pentru copiii autişti) şi care să vină să lucreze cu copilul zi de zi. O astfel de persoană, chiar dacă e vorba despre un student, de exemplu, costă cel puţin 500 de lei pe lună. Dacă vorbim despre ABA (n.r. – applied behavior analysis, cea mai răspândită şi, până acum, cea mai eficientă metodă), atunci părinţii au nevoie de patru terapeuţi care să lucreze opt ore pe zi cu copilul. Asta înseamnă minimum 2.000 de lei pe lună. Plus materialele de care e nevoie pentru realizarea acestor terapii. Logopedia mai costă şi ea, dacă faci numai o şedinţă pe săptămână, aproximativ 120 de lei pe lună. Apoi, mulţi dintre copiii cu autism au nevoie şi de medicaţie. Deşi majoritatea medicamentelor erau gratuite până acum, anul acesta plafoanele de compensare au fost reduse", spune Carmen Gherca, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Copii şi Adulţi cu Autism din România (ANCAAR), filiala Iaşi, ea însăşi părinte de copil autist. Pentru a putea plăti terapiile şi medicaţia, părinţii copiilor autişti ar trebui să lucreze full time. Însă pentru ca părinţii să poată lucra, e nevoie să găsească un asistent personal pentru copil. Care să încaseze de la stat acei 416 lei pe lună. Alimentaţia copiilor cu autism, explică Carmen Gherca, e o altă problemă majoră cu care se confruntă familiile. "Ei nu sunt ca orice alt copil. Mulţi dintre ei nu mănâncă orice. Sunt, de exemplu, copii care nu se ating de lapte, brânză, unt, pentru că sunt alimente albe. Alţii care nu mănâncă alimente de o anumită consistenţă. Şi trebuie să ai bani pentru a-i oferi copilului, să zicem, calciu din alte surse decât din alimente şi mâncarea pe care poate să o mănânce."
Ca urmare a campaniei Jurnalului Naţional, "Copii speciali într-o Românie autistă", au apărut primele proiecte legislative pe tema autismului, iar în luna iulie a.c. a a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 151/2010, ce va intra în vigoare începând din ianuarie 2011. Aceasta oferă, conform articolului 4, "acces liber la serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale, prevăzute la articolul 2". Articolul la care se face trimitere vorbeşte despre diagnosticare precoce, tratament psihofarmacologic şi chiar despre consiliere pentru părinţi. Legea nu are însă norme de aplicare, Ministerul Sănătăţii şi CNAS transmiţând că se află în etapa de finalizare a lor. La insistenţele Jurnalului Naţional, s-a avansat un termen – luna ianuarie 2011. (Andreea Sminchişe)
Citește pe Antena3.ro
