BRĂILA - Trafic blocat de nepăsare

Prima impresie a unui şofer străin de oraş, cînd circulă prin Brăila, este că străzile sînt suficient de bine întreţinute cît să permită un trafic rutier fluid. Situaţia este însă cu totul alta, traficul pe rutele adiacente fiind un calvar din cauza unor lucrări de refacere a străzilor, care nu se mai termină, deşi durează de ani.

Prima impresie a unui şofer străin de oraş, cînd circulă prin Brăila, este că străzile sînt suficient de bine întreţinute cît să permită un trafic rutier fluid. Situaţia este însă cu totul alta, traficul pe rutele adiacente fiind un calvar din cauza unor lucrări de refacere a străzilor, care nu se mai termină, deşi durează de ani.

În ultimii doi-trei ani, brăilenii au cam devenit alergici la proiecte finanţate pe bani europeni, firma grecească “Athena” şi cea spaniolă “Sedesa Obras Y Servicios” SA contribuind din plin la această stare de spirit.

“Athena” a dat startul dezamăgirilor în 2004, cînd ar fi trebuit să înceapă un proiect în valoare de 17,7 milioane de euro – 75% finanţare Uniunea Europeană şi 25% Consiliul Local Municipal – care viza extinderea sistemului de canalizare a municipiului în cartierele Chercea, Radu Negru şi Brăiliţa şi asfaltarea tuturor străzilor aferente. Lucrările trebuiau finalizate pînă în decembrie 2006, deci pe parcursul a trei ani. “Athena”, cea care a semnat, la nivel de Guvern, contractul de implementare a proiectului, a început treaba, însă abia în primăvara anului 2005. Întîrzierea de un an şi jumătate a fost de rău augur, fiindcă grecii şi muncitorii români angajaţi de ei i-au exasperat pe locatarii zonelor incluse în proiect cu un stil de lucru aberant. Adică săpau tranşee pe trei-patru străzi dintr-o zonă a cartierului, apoi abandonau lucrarea şi se mutau în altă parte cu săpăturile, revenind cu montarea conductelor şi astuparea gropilor după cîteva luni. În tot acest timp, locatarii străzilor în cauză nu mai puteau circula cu maşinile şi, ce-i mai grav, erau complet izolaţi în caz de situaţii de urgenţă. După ce s-au montat conductele de canalizare, a început un alt calvar, acela al asfaltării străzilor. În stilul deja consacrat, “Athena” săpa străzile pentru realizarea fundaţiei, apoi le abandona pentru o perioadă nedefinită înainte de a veni să aştearnă pietriş şi să toarne stratul final de asfalt. În prezent, la aproape doi ani de la depăşirea termenului-limită de finalizare a proiectului, încă mai există străzi în cartierele periferice, care aşteaptă să li se realizeze fundaţia.

La un pas de faliment
Această stare de fapt a fost generată de greutăţile financiare cu care s-a confruntat punctul de lucru al firmei greceşti încă de cînd a început treaba la Brăila. Din cauza lipsei de lichidităţi, grecii au fost la un moment dat în situaţia de a da faliment, fiind urmăriţi prin tribunale de furnizorii de materii prime şi de firmele subcontractante.

Douăzeci de străzi închise circulaţiei

Calvarul brăilenilor din cartierele mărginaşe s-a mutat la ora actuală în centrul vechi al municipiului, după ce a început implementarea a unui proiect în valoare de 7,2 milioane de euro, destinat refacerii infrastructurii (apă, canalizare şi carosabil) a douăzeci de străzi, două pieţe cu sens giratoriu şi un parc ce datează de la mijlocul secolului al XIX-lea. De această dată, licitaţia pentru stabilirea constructorului a fost cîştigată de firma spaniolă “Sedesa Obras Y Servicios” SA, care a semnat contractul cu fostul Minister al Integrării Europene, actualul Minister al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şI Locuinţei. Dar, ca şi “Athena”, “Sedesa” a început cu stîngul. Trebuia să demareze lucrările în martie 2007 şi să le finalizeze la 1 septembrie 2008, însă le-a început cu vreo cîteva luni întîrziere. În prezent, din douăzeci de străzi incluse în proiect, pe 11 nu s-a făcut nimic, iar pe opt s-a săpat pentru înlocuirea conductelor, gropile fiind încă neastupate. Bineînţeles, aceste străzi sînt închise traficului rutier, urmînd a fi redate în folosinţă la o dată ulterioară, pe care nu o cunoaşte nimeni în momentul de faţă. Nici măcar Primăria.