Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Jurnalul Naţional şi-a propus să semnaleze infracţiunile ecologice şi abuzurile asupra mediului inconjurător. In Bucureşti, spaţiul verde are o singură calitate - aduce bani peste noapte. Astfel, orice metru pătrat este vănat şi transformat in blocuri rezidenţiale, clădiri de birouri, parcări.
Jurnalul Naţional şi-a propus să semnaleze infracţiunile ecologice şi abuzurile asupra mediului inconjurător. In Bucureşti, spaţiul verde are o singură calitate - aduce bani peste noapte. Astfel, orice metru pătrat este vănat şi transformat in blocuri rezidenţiale, clădiri de birouri, parcări.
In pagina SOS Spaţiul verde au fost semnalate cazuri in care, prin diverse modalităţi, zonele verzi au căzut victime ale băieţilor deştepţi din imobiliare. Vănătoarea zonelor verzi pare a fi departe de final. Adoptarea ordonanţei de urgenţă prin care este interzisă modificarea statutului spaţiilor verzi şi transformarea lor in zone construibile nu pare să aducă rezultate imediate şi vizibile. Â
Noi ne-am propus să imaginăm, cel puţin pentru o zi, un Bucureşti verde. O capitală cu zone verzi, unde noxele milioanelor de maşini să fie atenuate. O capitală in care nu mai dispar parcuri, ci se fac unele noi. Un loc in care copacii să nu mai reprezinte doar o monedă ieftină de schimb pentru beton. Un oraş care să fie protejat de o pădure periurbană. La nivelul Capitalei, conceptul de pădure periurbană este oarecum străin şi sună cel puţin pretenţios. In realitate, această pădure nu este insă altceva decăt perdeaua de verdeaţă care ar trebui să imbrăţişeze orice oraş. In jurul Bucureştiului există căteva pălcuri de pădure ce desenează in termeni timizi o oarecare perdea verde. Aceasta este imaginată in linii mari de pădurile Cernica, Brăneşti, Băneasa şi Săbăreni.
FÃ…RÃ… BETON. Conceputul de oraş verde, străin oarecum de Romănia, nu este insă o noutate pentru ţările Uniunii Europene sau Statelor Unite ale Americii. "Un oraş verde trebuie să aibă un raport intre verdeaţă şi beton de peste 3. Numai prin respectarea acestui raport natura ne va lua sub echilibrul ei. Vegetaţia asta are un rol deosebit. Pentru perioada verii, ea conferă umiditate. Frunza reflectă pănă la 40% din lumina solară. Apoi, dacă vegetaţia este bogată, temperatura din timpul verii scade cu pănă la patru grade, ceea ce ne asigură confort şi un consum ceva mai mic de energie pentru perioadele toride, in care aparatele de aer condiţionat funcţionează fără oprire. Copacii au un rol deosebit, reducănd viteza văntului cu 30%. Frunzele reţin praful şi mai au un rol deosebit in izolarea fonică", a explicat pentru Jurnalul Naţional Manea Gheorghe, preşedintele ONG-ului ARMEDD. De altfel, inginerul a vorbit şi despre necesitatea creării unor axe verzi ale oraşului. "Pentru Bucureşti, această axă ar putea să fie reprezentată, de exemplu, de lacuri. Una dintre axe ar putea fi marcată de lacurile: Mogoşoaia, Cernica şi Pasărea. Bineinţeles că ele trebuie legate intre ele şi transformate in zone de agrement. Apoi, Lacul Morii, Dămboviţa, Lacul Văcăreşti. In privinţa Lacului Văcăreşti există insă o problemă. Am inţeles că vor să folosească terenul pentru un hipodrom sau un cartier rezidenţial. Ar fi o pierdere, pentru că in acea zonă nu prea există alte locuri de agrement", a precizat Gheorghe Manea. Â
REGULILE ALTORA. In Statele Unite ale Americii pădurea periurbană este protejată, iar pentru fiecare copac tăiat sunt plantanţi alţi trei. De altfel, la un oraş de un milion de locuitori, americanii se străduiesc să aibă o pădure in jurul localităţii de trei milioane de copaci. Asta pentru că trei pomi consumă dioxidul de carbon ce "ii revine" unui om. "Elveţienii se străduiesc să işi planteze copacii in soluri artificiale, date fiind condiţiile reliefului. Astfel, costul intreţinerii unui singur copac este de 500 de dolari. Cu toate acestea, ei sunt mari iubitori de mediu şi ţin foarte mult ca ţara lor să arate bine şi acest lucru se reflectă in potenţialul turistic pe care il oferă Elveţia", a precizat Manea Gheorghe.
In pagina SOS Spaţiul verde au fost semnalate cazuri in care, prin diverse modalităţi, zonele verzi au căzut victime ale băieţilor deştepţi din imobiliare. Vănătoarea zonelor verzi pare a fi departe de final. Adoptarea ordonanţei de urgenţă prin care este interzisă modificarea statutului spaţiilor verzi şi transformarea lor in zone construibile nu pare să aducă rezultate imediate şi vizibile. Â
Noi ne-am propus să imaginăm, cel puţin pentru o zi, un Bucureşti verde. O capitală cu zone verzi, unde noxele milioanelor de maşini să fie atenuate. O capitală in care nu mai dispar parcuri, ci se fac unele noi. Un loc in care copacii să nu mai reprezinte doar o monedă ieftină de schimb pentru beton. Un oraş care să fie protejat de o pădure periurbană. La nivelul Capitalei, conceptul de pădure periurbană este oarecum străin şi sună cel puţin pretenţios. In realitate, această pădure nu este insă altceva decăt perdeaua de verdeaţă care ar trebui să imbrăţişeze orice oraş. In jurul Bucureştiului există căteva pălcuri de pădure ce desenează in termeni timizi o oarecare perdea verde. Aceasta este imaginată in linii mari de pădurile Cernica, Brăneşti, Băneasa şi Săbăreni.
FÃ…RÃ… BETON. Conceputul de oraş verde, străin oarecum de Romănia, nu este insă o noutate pentru ţările Uniunii Europene sau Statelor Unite ale Americii. "Un oraş verde trebuie să aibă un raport intre verdeaţă şi beton de peste 3. Numai prin respectarea acestui raport natura ne va lua sub echilibrul ei. Vegetaţia asta are un rol deosebit. Pentru perioada verii, ea conferă umiditate. Frunza reflectă pănă la 40% din lumina solară. Apoi, dacă vegetaţia este bogată, temperatura din timpul verii scade cu pănă la patru grade, ceea ce ne asigură confort şi un consum ceva mai mic de energie pentru perioadele toride, in care aparatele de aer condiţionat funcţionează fără oprire. Copacii au un rol deosebit, reducănd viteza văntului cu 30%. Frunzele reţin praful şi mai au un rol deosebit in izolarea fonică", a explicat pentru Jurnalul Naţional Manea Gheorghe, preşedintele ONG-ului ARMEDD. De altfel, inginerul a vorbit şi despre necesitatea creării unor axe verzi ale oraşului. "Pentru Bucureşti, această axă ar putea să fie reprezentată, de exemplu, de lacuri. Una dintre axe ar putea fi marcată de lacurile: Mogoşoaia, Cernica şi Pasărea. Bineinţeles că ele trebuie legate intre ele şi transformate in zone de agrement. Apoi, Lacul Morii, Dămboviţa, Lacul Văcăreşti. In privinţa Lacului Văcăreşti există insă o problemă. Am inţeles că vor să folosească terenul pentru un hipodrom sau un cartier rezidenţial. Ar fi o pierdere, pentru că in acea zonă nu prea există alte locuri de agrement", a precizat Gheorghe Manea. Â
REGULILE ALTORA. In Statele Unite ale Americii pădurea periurbană este protejată, iar pentru fiecare copac tăiat sunt plantanţi alţi trei. De altfel, la un oraş de un milion de locuitori, americanii se străduiesc să aibă o pădure in jurul localităţii de trei milioane de copaci. Asta pentru că trei pomi consumă dioxidul de carbon ce "ii revine" unui om. "Elveţienii se străduiesc să işi planteze copacii in soluri artificiale, date fiind condiţiile reliefului. Astfel, costul intreţinerii unui singur copac este de 500 de dolari. Cu toate acestea, ei sunt mari iubitori de mediu şi ţin foarte mult ca ţara lor să arate bine şi acest lucru se reflectă in potenţialul turistic pe care il oferă Elveţia", a precizat Manea Gheorghe.
