Vama Veche este un sat de pescari de pe malul mării, la graniţa cu Bulgaria, care atrage circa 20.000 de turişti săptămânal, din datele neoficiale, dar acreditate în ultimii ani de autorităţi. Satul vecin, 2 Mai, atrage un număr ceva mai mic de turişti, dar este deja foarte apreciat de cei care caută pe Litoralul românesc altfel de relaxare, în mijlocul naturii. Dar tocmai natura, mai exact Natura 2000, este cea care blochează de zece ani proiectele de consolidare a malului, atât în 2 Mai, cât şi pe porţiunea de patru kilometri dintre cele două sate de pescari.
Trei sferturi din faleza satului 2 Mai este erodată şi cade periodic, de mai mult de zece ani, dar nici Primăria, nici Ministerul Mediului, Apele Române sau Ministerul Dezvoltării nu au reuşit să facă lucrări de consolidare. Fosta unitate militară de la ieşirea din sat, care se întindea între drumul spre Vama Veche şi plajă, a pierdut deja o suprafaţă de circa 15 metri, în urma prăbuşirilor periodice ale malului, iar spre mijlocul falezei deja este în pericol de prăbuşire drumul asfaltat. Proprietarii caselor construite în zonele deja erodate şi-au vândut proprietăţile, după ce şi-au dat seama că în câţiva ani se vor prăbuşi. Dar cei mai expuşi la pericol sunt turiştii. Cu toate acestea, actualul proiect de lărgire a plajelor şi de consolidare a malului nu include şi satul 2 Mai sau porţinuea dinspre Vama Vache, pentru că toate încercările de a include zona în proiecte s-au lovit - spun autorităţile - de refuzul unor ONG-uri de mediu.
Turismul este scos din schemă
Ministrul Turimsului, Mircea Dobre, spune că vrea să înceapă demersurile pentru a-şi convinge colegii din Guvern că trebuie făcută cât mai curând consolidarea, dar căluţii de mare par a fi responsabili pentru blocarea proiectului. “Întrebarea care se pune este al cui este acest mal. Problema este cu Natura 2000 şi cu o asociaţie care protejează căluţii de mare, care nu a dat avizul pentru consolidarea malului şi mărirea plajei. Problema este de anul trecut”, spune ministrul Turismului. O altă problemă este că în proiectul de consolidare a malurilor şi lărgire a plajelor nici măcar nu este întrebat Ministerul Turismsului ce zone ale litoralului ar trebui să aibă prioritate, pentru că lucrările s-au făcut anul trecut prin Ministerul Mediului, iar de anul acesta este implicat şi Ministerul Dezvoltării. Valoarea totală a proiectului deja aprobat de cele două ministere este de 240 de milioane de euro şi nu include tot litoralul, aşa cum se anunţase iniţial, ci tot zona de nord, unde s-au făcut lucrări şi prin proiectele precedente.
Proprietari disperaţi şi fără soluţii
Proprietarii din zonă nu ştiu cum s-ar putea apăra de pericolele de a rămâne fără case şi nu pot decât să spere că se va găsi o soluţie. “Au venit, au făcut studii de fezabilitate, au cheltuit o grămadă de bani, dar nu fac nimic pentru noi. Dacă ne ia apa casele sau se dărâmă malul, nici măcar nu ne putem apăra. ONG-urile apără drepturile căluţilor de mare, dar oamenii nu contează. Rezervaţia nici măcar nu e în 2 Mai. Pe hartă se vede clar că porneşte de la limita plajei din 2 Mai, după dig, spre Vama Veche. Anul trecut s-a stabilit că se poate face măcar faleza din 2 Mai”, ne-a spus unul dintre proprietarii afectaţi de lipsa consolidărilor. Pe de altă parte, asociaţia care apără drepturile căluţilor de mare dă cu totul alte explicaţii, arătând că nu este vina lor, ci tot a autorităţilor. “Este impropriu spus că ne-am opus. Acea lucrare nu ţinea cont de anumite lucruri impuse de custode, iar titularul contractului nu avea acordul custodelui. Acum, din câte ştiu, deja au fost dezbateri, s-a refăcut proiectul şi au primit acordul custodelui şi al ONG-urilor. Niciodată vreo autoritate nu s-a oprit doar pentru o asociaţie pentru protecţia mediului. Asta este doar o scuză oficială. Dacă ar fi avut girul custodelui, nu s-ar fi sistat un proiect de o asemenea anvergură”, explică Mihaela Cândea, directorul executiv al asociaţiei Mare Nostrum. Primarul comunei Limanu, din care fac parte cele două sate turistice de la malul mării, spune că proiectul de consolidare depinde de autorităţile centrale, iar primăria încearcă să obţină extinderea lucrărilor şi a investiţiei măcar pentru faleza din satul 2 Mai.
Noi nu ne-am opus pentru lucrările de consolidare a malului, ci pentru extinderea plajei. Am încercat să le spunem că profilul fundului de mare este stâncos, nu nisipos şi în momentul în care acoperi stâncile, căluţii de mare nu mai au de ce să se prindă. Nu este nevoie să avem plaje largi, ca să putem avea turişti. Mihaela Cândea, directorul executiv al asociaţiei Mare Nostrum
Citește pe Antena3.roPăianjeni mari cât un șobolan au invadat Marea Britanie, după ce mii de exemplare au fost eliberate de un zoo: „Suntem foarte fericiți”
Faleza se prăbuşeşte periodic în satul 2 Mai, de la malul mării, iar oamenii şi proprietăţile situate în porţiunea erodată sunt în pericol. Consolidarea trebuia să înceapă de mai mult de zece ani, dar s-a oprit de mai multe ori.
Lucrări deja degradate, în zona de nord
Primul proiect de lărgire a plajelor de pe litoralul românesc a costat 170 de milioane de euro şi a inclus zona de nord. Deşi lucrările sunt garantate pentru 50 de ani, deja au apărut probleme, fisuri ale plajelor sau chiar ale falezei, atât în zona Mamaia, cât şi în Eforie Nord. Lucrările s-au făcut în perioada 2013-2015, iar autorităţile par să ignore problemele apărute deja. Pentru faza a doua a proiectului, în valoare totală de 240 de milioane de euro, au fost deja alocați banii din programul finanţat din fonduri europene.