Luni noapte, barista Cruduta, acompaniata de expiratul cabotin Stoian, si-a bagat picioarele alea misto cam in tot ce insemna protest in Piata Universitatii.
Degeaba isi dadeau protestatarii plamanii afara sa scape de Basescu, Boc si tot ce reprezinta ei, ca vine tandemul de cocote expirate si se produce mai violent ca peluza sud. Echipata cu microfon, casca, genunchiere, cotiere, aratarea chicotea etilic, fataidu-se ca o curca indopata cu tarie, pentru fragezire. Dupa care urla isteric: "Mi-am riscat corpul, mi-am riscat corpul".
Disperatii, obositi si inghetati, se frecau la ochi si credeau ca stafia dezlantuita ca o centurista in asteptarea turcilor cu tiruri e o provocare a puterii. I-a lamurit ipochimenul specializat in caterinci de carciuma comunala: Cruduta e provocatoare, dar de orgasme.
Bancurile tampite se tineau lant. Masculul tarziu ii canta in struna inconstientei, care chiar credea ca e bucuria pietei, ca in filmele cu parasute expediate soldatilor americani sa le intareasca moralul in pauzele de artilerie. In treacat fie zis, cativa i-ar fi produs panaramei ceea ce-i place ei mai mult si mai mult, dar nu puteau trece de cantareata cheala numita Stoian.
Cei din studio se simteau si ei obligati sa-si sustina pitipoanca. Buzdugan, un tip indeobste cu haz, a trantit o glumita veche si nesarata – daca aia din piata protesteaza inseamna ca sunt protestanti? Singura decenta a fost invitata actrita Cristina Cioran,
Spre final, intelegand ca au sarit calul (daca nu i s-o fi soptit ceva in casca), Capatos a incercat sa dreaga busuiocul si a luat tonul evenimentelor. Stoian se dadea un reporter conectat la realitate, iar Cruduta luase mutra aia inteligenta, cand pare sa inteleaga, dar nu-i iese.
Concluzia e simpla. Cel mai indicat e ca trioul de aur – Capatos, Stoian, Cruduta – sa ramana la ceea ce i-a consacrat: chiloteala de pe canapea, la miezul noptii.