Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cătălin Sandu, fost director al Direcţiei Juridice a Administraţiei Domeniilor Statului, a sesizat DNA cu privire la modul în care au fost privatizate, în perioada 2002-2007, 39 de mari companii româneşti.
Într-un interviu acordat dcnews.ro, Cătălin Sandu explică motivele care au stat la baza sesizării sale, susţinând că dacă în cazul privatizării ICA s-a procedat nelegal, toate companiile privatizate în aceeaşi perioadă sunt nelegale şi trebuie anchetate.
Cătălin Sandu susţine că modul părtinitor şi condiţiile în care s-a desfăşurat urmărirea penală în cazul ICA fac necesară analiza întregului proces de privatizare din România cu mijloacele dreptului penal.
El speră ca în urma cercetărilor ce urmează să fie declanşate de sesizare să se confirme faptul că în cazul privatizării ICA funcţionarii ADS nu au comis nicio ilegalitate, procedura de privatizare aplicată fiind identică cu cea folosită în România în perioada 1998-2008.
Cătălin Sandu subliniază faptul că privatizarea ICA nu a făcut nicio excepţie de la regulile şi procedurile aflate în vigoare în momentul derulării acestui proces.
Cătălin Sandu spune că, în calitatea de director al Direcţiei Juridice a ADS, a fost implicat în avizarea documentaţiei pentru un număr de 34 de societăţi din cele 40 al căror proces de privatizare a solicitat să fie analizat.
El afirmă că deşi ADS a comunicat DNA lista societăţilor comerciale al căror proces de privatizare s-a derulat în mod identic cu cel din cazul ICA, doar cea din urmă a fost cercetată, DNA trimiţând în judecată funcţionarii ADS pentru săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, în celelalte 39 de cazuri dispunându-se soluţia de neîncepere a urmăririi penale, deşi, modalitatea prin care se considerase că au fost săvârşite actele de corupţie incriminate în cazul ICA era aplicarea greşită a aceleiaşi legi care s-a aplicat şi în cazul celorlalte 39 de privatizări.
“Dacă ICA s-a privatizat în mod nelegal, atunci tot ce s-a privatizat în România în acea perioadă a fost nelegal şi acest aspect este de interes major a fi cercetat, chiar cu riscul deschiderii, aşa cum aţi spus, a unei cutii a Pandorei”, a declarat Cătălin Sandu.
Cătălin Sandu consideră că problema principală este aprecierea făcută asupra legislaţiei în vigoare, cu caracter obligatoriu, ce trebuia aplicată în procesele de privatizare derulate în România. El precizează că în procesul de privatizare derulat la ICA, DNA consideră că patrimoniului societăţii a fost subevaluat, prin neaplicarea anumitor acte normative, dar că acestea aveau un caracter facultativ şi nu unul obligatoriu.
Cătălin Sandu explică faptul că de-a lungul timpului în acţiunile de privatizare ale societăţilor comerciale cu capital de stat, stabilirea valorii patrimoniale a fost reglementată de mai multe Hotărâri Guvernamentale.
Astfel, în perioada de început a procesului de privatizare în România, pentru stabilirea valorii patrimoniale societăţilor comerciale cu capital de stat ce urmau să fie privatizate, a fost emisă Hotărârea de Guvern nr.500/1994. Hotărârea stabilea un mod de evaluare administrativă a patrimoniului pornind de la situaţia contabilă a societăţii. În funcţie de valoarea societăţii calculată, potrivit hotărârii, se stabilea preţul de pornire al pachetului de acţiuni, care se putea efectiv vinde la un preţ mai mare sau mai mic decât preţul de pornire, legea prevăzând că nu există un preţ minim de vânzare al pachetului de acţiuni.
Aceast act normativ are un caracter obligatoriu, este în vigoare şi astăzi pentru situaţia patrimonială a societăţilor care au mai rămas de privatizat, cu următoarele nuanţări: În perioada 1994-2008 acest H.G.500/1994 s-a aplicat pentru clădirile şi terenurile proprietatea societăţilor comerciale cu capital de stat.
Conform H.G.107/2008, începând cu 2008, H.G. 500/1994 a rămas aplicabilă doar clădirilor unei societăţi comerciale cu capital de stat, terenurile acesteia fiind supuse altui mod de evaluare (prin evaluator independent autorizat).
În paralel cu aplicarea lui H.G.500/1994, în perioada 1998-2008 au mai fost emise acte normative legate de reevaluarea patrimonială a tuturor societăţilor comerciale, nu numai a celor cu capital de stat - H.G.983/1998 şi H.G.403/2000 (aceasta din urma în vigoare la momentul privatizărtii ICA şi abrogată în anul 2003).
Ele aveau însă un caracter facultativ, lăsau la latitudinea conducerii societăţilor respective reevaluarea patrimoniului conform acestor două hotărâri.
În concluzie, Cătălin Sandu spune că instituţia publică implicată în privatizare nu putea obliga societăţile comerciale din portofoliu să trimită situaţii financiare conform altor acte normative decât H.G.500/1994 atât timp cât nici legea nu obliga.
Demonstraţia caracterului facultativ al aplicări actelor normative rezultă chiar din formularea textului hotărârilor: societăţile comerciale pot proceda...( în timp ce la H.G.500/1994 se menţiona că societăţile comerciale cu capital de stat vor proceda la reevaluare).
Cătălin Sandu declară că în cazul ICA, patrimoniul a fost reevaluat potrivit H.G.983/1998, deşi nu era obligată. El menţionează că în cazul ICA, nu s-au aplicat şi prevederile H.G.403/2000 întrucât rata inflaţiei în perioada 2000-2003 (adică pe ultimii trei ani anteriori privatizării) nu depăşea 100% subliniid faptul că prevederile H.G.403/2000 ar fi devenit obligatorii numai în situaţia în care rata inflaţiei depăşea acest prag, în cazul ICA fiind vorba de aproximativ 88%.
Cătălin Sandu spune că este fundamental de înţeles faptul că în perioada 1994-2008, toate instituţiile publice implicate în procesul de privatizare (ADS, APAPS, OPSPI, Ministere de resort – Sănătate, Turism, Transporturi, etc.) au stabilit preţul de pornire al pachetelor de acţiuni prin raportare la H.G.500/1994. Prin urmare, dacă s-a greşit în cazul ICA, s-a greşit în toate situaţiile în care preţul de pornire al pachetului de acţiuni a fost stabilit prin raportare la H.G.500/1994, adică la toate privatizările realizate în perioada 2002-2007 nu numai de către ADS, ci şi de către celelalte instituţii publice implicate în procesul de privatizare cum au fost AVAS (fostul FPS, ulterior APAPS) şi OPSPI, precum şi de către anumite ministere de resort (Sănătate, Transporturi, Turism) ce aveau în subordine societăţii comerciale cu capital de stat.
Cătălin Sandu consideră că a oferit suficiente motive pentru a dovedi faptul că este esenţial să fie cercetate toate privatizările realizate prin metoda simplificată, pentru rezultatul va demonstra că avizul de legalitate dat în cazul privatizării ICA nu a fost urmarea unei rezoluţii infracţionale, a unei premeditări, a unei intenţii de a săvârşi o infracţiune, ci a fost rezultatul aplicării legislaţiei şi a procedurilor interne în vigoare la acel moment şi valabile pentru toate instituţiile statului implicate în procesul de privatizare.
Cătălin Sandu spune că în demersul făcut la DNA a inclus toate societăţile privatizate de ADS în care preţul de pornire al pachetului de acţiuni a fost stabilit prin metoda simplificată.
În aceeaşi perioadă APAPS/AVAS au privatizat prin aceeaşi metodă societăţi comerciale de prima linie din economia românească, cum ar fi Dacia Automobile Piteşti, Republica S.S Bucureşti, Lafarge Agretate Bucureşti, Bere Azuga, Chimcomplex Borzeşti, Marmosim Simeria, Siderurgica Hunedoara, Petrotub Roman, Tubinox Bucureşti, Sintofarm Bucureşti, Cramele Halewood, Agricola Internaţional Bacău şi multe altele.
De asemenea, este de precizat faptul că, în perioada 2002-2007, AVAS a privatizat un număr de 260 de societăţi comerciale prin aceeaşi procedură aplicată în cazul ICA, cele menţionate mai sus fiind unele dintre cele mai importante.
citiţi interviul complet pe dcnews.ro
