Cazul Constantin Răuţă: Condamnare comutată şi prescrisă

Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti (TMTB), instanţă de executare în cazul fostului ofiţer de securitate Constantin Răuţă, a anulat mandatul de executare a sentinţei de condamnare la moarte.

Judecătorul delegat însărcinat cu executarea sentinţei a făcut contestaţie la executare, apreciind că sentinţa de condamnare la moarte a lui Constantin Răuţă trebuie comutată în pedeapsa de 20 de ani închisoare pentru infracţiunea de trădare prin transmitere de secrete, iar în cazul celorlalte infracţiuni pedepsite prin sentinţa din 1974 se impune amnistierea.

Instanţa militară a reţinut în sentinţa pronunţată că "pedeapsa cu moartea aplicată lui Constantin Răuţă a fost comutată tot prin efectul legii în 20 de ani închisoare, potrivit articolului 3 din Decretul Consiliului de Stat 11/1988 conform căruia se comută în 20 de ani închisoare pedepsele cu moartea aplicate de instanţele de judecată". Instanţa militară reţine, totodată, că prescripţia pedepsei de 20 de ani de închisoare a intervenit în anul 1994.

A fost astfel anulat mandatul de executare a pedepsei ce fusese constatată validă de instanţa supremă prin respingerea la 30 ianuarie 2009 a cererii de revizuire înaintată de avocaţii lui Constantin Răuţă, fost ofiţer DIE în regimul comunist.

"ACEASTĂ DECIZIE ESTE O MOMEALĂ"
"Această sentinţă a Tribunalului Militar nu constituie decât un foc de paie, o momeală aruncată unor persoane pentru a le face să creadă că justiţia română a evoluat în asemenea măsură încât să poată să-şi autocorecteze erorile judiciare. Deşi aparent această sentinţă ar anula un mandat prin care s-a dispus condamnarea la moarte a lui Constantin Răuţă, nu poţi să anulezi un mandat care a fost nelegal emis.

Noi nu recunoaştem nici sentinţa din 1974, nici pe cea din ianuarie 2009 a instanţei supreme şi nici pe aceasta a TMTB emisă din mai 2009 şi ţinută bine la sertar până acum", ne-a precizat unul dintre apărătorii lui Constantin Răuţă, avocatul Bogdan Cimbru. Constantin Răuţă merge mai departe cu procesul intentat statului român la CEDO (cu termen în aprilie 2010) "pentru încălcarea dreptului la viaţă, la libertate, la avere, la un proces echitabil, nu doar de către justiţia română comunistă, dar şi de cea post-decembristă".