Cazul ICA deschide Cutia Pandorei

Interpretarea greşită a legislaţiei de către DNA ar putea duce şi la anchetarea privatizării a 39 mari companii

Fostul director al Direcţiei Juridice a Administraţiei Domeniilor de Stat (ADS), Cătălin Sandu, a sesizat DNA cu privire la modul în care, în perioada 2002-2007, au fost privatizate 39 de mari companii, de către ADS. Totul pleacă de la cazul ICA. “Dacă s-a procedat nelegal, în acest caz, tot ce s-a privatizat în acea perioadă este nelegal şi trebuie anchetat”, afirmă Sandu într-un interviu acordat dcnews.ro din care redăm câteva fragmente.

R: Aţi depus la DNA mai multe plângeri legate de felul în care s-au făcut mai multe privatizări la noi în ţară. Ce speraţi să obţineţi?

Cătălin Sandu: Sper ca cercetările ce urmează a fi declanşate în baza acestor plângeri şi denunţuri să confirme faptul că în cazul privatizării ICA funcţionarii ADS nu au comis nicio ilegalitate, prin faptul că procedura de privatizare aplicată în cazul ICA a fost identică cu procedura folosită în România în perioada 1998-2008. În dosarul ICA, inculpaţii, foşti salariaţi ai ADS, au fost acuzaţi că au favorizat cumpărătorul GRIVCO şi, în final, pe Dan Voiculescu, iar această favorizare s-a realizat prin aplicarea greşită a legii. Eu doresc ca aceste cercetări legate de privatizările realizate de ADS (şi nu numai) în perioada 2002-2007 să arate faptul că legea a fost corect aplicată în toate cazurile, că modalitatea de privatizare a ICA nu a făcut nicio exepţie de la regulile şi procedurile atunci în vigoare. Datorită modului părtinitor şi condiţiilor în care s-a desfăşurat urmărirea penală sunt nevoit, pentru a-mi dovedi nevinovăţia, să solicit analiza întregului proces de privatizare din România cu mijloacele dreptului penal.

De ce perioada 2002-2007?

M-am referit, în demersurile întreprinse, la perioada 2002-2007 întrucât, pentru privatizările realizate în această perioadă, există în dosarul de urmărire penală instrumentat în cazul ICA corespondenţa între DNA şi ADS/AVAS. În realitate, perioada ce trebuie avută în vedere pentru legalitatea procesului de privatizare în România este 1998-2008. Ca urmare, voi începe demersurile pentru sesizarea DNA şi pentru începerea cercetărilor pentru societăţile privatizate în perioada 1998-2002 prin utilizarea aceleiaşi metode ca şi în situaţia ICA.

Doar privatizarea ICA este anchetată

Nu vă temeţi că deschideţi o cutie a Pandorei?

Nu (…) Dacă se va deschide o cutie a Pandorei, cauza trebuie căutată în modul în care a fost realizată cercetarea penală în dosarul ICA. În cazul ICA, deşi instituţia publică implicată, ADS, comunicase DNA un număr de 40 de societăţi comerciale privatizate identic cu ICA, pe o perioadă de timp de 5 ani (2002-2007), din această listă numai privatizarea ICA este cercetată, DNA trimiţând în judecată funcţionarii ADS pentru săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi pronunţând soluţia de neîncepere a urmăririi penale în cazul celorlalte 39 de societăţi, deşi modalitatea prin care se considerase că au fost săvârşite actele de corupţie în cazul ICA era aplicarea greşită a aceleiaşi legi care s-a aplicat şi celor 39. Dacă ICA s-a privatizat în mod nelegal, atunci tot ce s-a privatizat în România în acea perioadă a fost nelegal şi acest aspect este de interes major a fi cercetat, chiar cu riscul deschiderii, aşa cum aţi spus, a unei cutii a Pandorei.

Invocaţi în plângeri metoda de privatizare folosită. Unde este, de fapt, problema?

Problema este aprecierea asupra legislaţiei cu caracter obligatoriu ce trebuia aplicată în procesul de privatizare din România. DNA a considerat că patrimoniul ICA a fost subevaluat pentru că nu au fost aplicate, în determinarea valorii acestuia, anumite acte normative. Noi susţinem că acestea aveau un caracter facultativ şi nu obligatoriu. (…)

260 de societăţi, privatizate prin aceeaşi procedură

Privatizările căror companii v-au atras atenţia?

În demersul pe care l-am făcut am inclus toate societăţile privatizate de ADS la care preţul de pornire al pachetului de acţiuni a fost stabilit prin metoda simplificată. În aceeaşi perioadă însă, APAPS/AVAS privatizau prin aceeaşi metodă societăţi comerciale de prima linie din economia românească, cum ar fi Dacia Automobile Piteşti, Republica S.S Bucureşti, Lafarge Agretate Bucureşti, Bere Azuga, Chimcomplex Borzeşti, Marmosim Simeria, Siderurgica Hunedoara, Petrotub Roman, Tubinox Bucureşti, Sintofarm Bucureşti, Cramele Halewood, Agricola Internaţional Bacău şi multe altele. Precizez faptul că, în perioada 2002-2007, AVAS a privatizat un număr de 260 de societăţi comerciale prin aceeaşi procedură aplicată în cazul ICA, cele menţionate mai sus fiind unele dintre cele mai importante. Dacă metoda de privatizare folosită în cazul ICA a putut genera o aşa mare pagubă pentru bugetul de stat (în opinia DNA, aproximativ 60 milioane Euro) vă daţi seama ce prejudicii au fost aduse prin aplicarea acestei metode la stabilirea preţului de pornire pentru vânzarea unor societăţi comerciale al căror patrimoniu era cu mult mai mare decât patrimoniul ICA.

Vorbiţi despre un prejudiciu uriaş adus statului. Poate fi el recuperat?

Este dificil de spus, întrucât este vorba despre privatizări încheiate, ca şi ICA, în urmă cu aproximativ 10 ani, timp în care s-au produs multe modificări în patrimoniul societăţilor şi în structura de acţionariat a acestora. Însă, de la caz la caz, pot fi identificate modalităţi concrete de recuperare, dacă se consideră că şi acestea au fost privatizate în mod nelegal. Susţinerea mea este că nu există prejudiciu, nici în cazul ICA şi nici în celelalte cazuri, pentru că prevederile legale au fost aplicate corect şi unitar în România. (Citiţi interviul integral pe dcnews.ro)