CE critică Parlamentul pentru blocarea dosarelor de mare corupţie

13:35 • Raportul Comisiei Europene, ce va fi publicat la 23 iulie, laudă activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Ministerului Public. În schimb, Parlamentul este criticat pentru blocarea dosarelor de mare corupţie.

PROFESIONALISM ÎNDOIELNIC. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Ministerul Public sunt "campionii luptei anticorupţie", potrivit proiectului de raport elaborat de Comisia Europeană, în timp ce Parlamentul este criticat pentru că a blocat investigarea cazurilor de corupţie la nivel înalt instrumentate de procurori. Conform unor surse europene, aceeaşi instituţie este luată în vizor şi pentru că a fost la un pas de a vota amendamentele la Codul de procedură penală criticate şi în raportul din luna februarie. Dacă aceste amendamente ar fi intrat în vigoare, raportul ar fi fost "mult, mult, mult mai negativ", spun sursele citate. La fel ca în februarie, Comisia Europeană nu constată destule progrese la niciunul dintre cele patru obiective de referinţă pe care România trebuia să le îndeplinească în reforma justiţiei şi lupta anticorupţie. Mecanismul de cooperare şi verificare în cadrul căruia sunt elaborate aceste rapoarte bianuale va fi menţinut încă cel puţin un an. Criticat este şi Consiliul Superior al Magistraturii, care, potrivit primului obiectiv de referinţă, trebuie să asigure "eficienţa şi transparenţa" sistemului judiciar, inclusiv prin organizarea transparentă de concursuri de ocupare a posturilor de conducere, în prezent existînd o anchetă DNA în ce priveşte unul din acele concursuri. În ceea ce priveşte practica recrutării rapide a magistraţilor pe căi excepţionale, raportul pune sub semnul întrebării profesionalismul acestora, pentru că au fost examinaţi superficial sau deloc.

FĂRĂ PROGRESE. Similar cu raportul din iunie 2007, Comisia Europeană critică şi acum înclinaţia judecătorilor de a da pedepse minime şi cu suspendare în cazurile de corupţie, semn că nu înţeleg rolul lor în lupta anticorupţie şi necesitatea ca aceste pedepse să fie descurajante. În ceea ce priveşte Agenţia Naţională de Integritate (ANI), a cărei înfiinţare şi funcţionare este cerută prin obiectivul de referinţă nr. 2, deşi apreciază faptul că funcţionează, Comisia Europeană nu consideră că se poate încă renunţa la acest obiectiv, deoarece mai trebuie urmărit ce se întâmplă când cazurile iniţiate de inspectorii ANI vor ajunge în instanţe. La ultimul obiectiv de referinţă, combaterea corupţiei la nivelul administraţiei locale şi în teritoriu, CE menţionează strategia elaborată de guvern în luna iunie, dar şi faptul că există semnale privind corupţia generalizată în diferite sectoare ale societăţii, cum ar fi sănătatea şi învăţămîntul. Chiar dacă nu se constată progrese la niciunul dintre cele patru obiective de referinţă, România a început măcar unele proiecte, cum ar fi ANI sau dosarele instrumentate de procurorii DNA în cazuri de corupţie la nivel înalt, în timp ce Bulgaria stă mult mai prost, neavînd aceste iniţiative.

LA BULGARI E MAI GRAV. În cazul Bulgariei, situaţia este mult mai gravă din cauza penetrării reţelelor de crimă organizată la cele mai înalte niveluri politice şi a cazurilor numeroase de fraudare a fondurilor europene. Pe lîngă raportul obişnuit, în cazul Bulgariei va exista şi un document separat privind gestionarea fondurilor europene, unde se vor face "legături încrucişate" între fonduri şi lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate. Oficialii de la Bruxelles remarcă, de asemenea, diferenţa de comportament al autorităţilor de la Bucureşti şi Sofia, plîngîndu-se că au fost "acoperiţi" de documente dinspre partea bulgară, după ce aceasta a contestat în februarie raportul interimar al CE.  Cu toate că diferenţa dintre Bulgaria şi România este evidentă, nu trebuie ca autorităţile de la Bucureşti să considere că nu mai trebuie să facă nimic doar pentru că vecinii de la sud stau mai prost, instrumentul blocării fondurilor europene putând fi luat în considerare la un moment dat şi în cazul României. Autorităţile de la Bucureşti mai pot aduce modificări la raport, dar numai în ceea ce priveşte informaţiile tehnice, nu şi evaluările făcute de Comisia Europeană. Purtătorul de cuvînt al CE, Mark Gray, a confirmat pentru că raportul este încă în lucru, urmînd ca vineri să fie prezentat şefilor de cabinet ai comisarilor. Colegiul Comisarilor va vota apoi în 23 iulie forma sa finală, care va fi prezentată de către şeful purtătorilor de cuvînt ai Comisiei Europene, Johannes Laitenberger.