12:45 • Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
condamnat România într-un nou caz. Este pentru prima oară cînd statului român i
se atrage atenţia că a încălcat dreptul unei persoane la viaţă privată şi la
alegeri libere. Decizia ar putea fi privită ca un precedent şi ar putea atrage
schimbarea unor prevederi din Codul Penal.
DREPTURI ÎNCĂLCATE. Este vorba de aşa-numitul caz Calmanovici, un poliţist suspectat de fapte de corupţie, care, după ce a ispăşit o pedeapsă cu închisoarea, a dat statul român în judecată la CEDO. Instanţa europeană a hotărît că lui Viorel Calmanovici i-au fost încălcate de-a lungul anchetei, procesului şi apoi detenţiei, mai multe drepturi. Cel mai important, dreptul de a alege şi de a fi ales, după cum spune preşedinta Asociaţiei Pentru Apărarea Drepturilor Omului, Comitetul Helsinki, Diana Hătneanu. „Odată ce a fost condamnat, dumnealui i s-a interzis automat şi exercitarea dreptului de a alege şi de a fi ales, în baza Codului de Procedură Penală, fără să existe o analiză în concret din partea instanţei care l-a condamnat, dacă se impune aplicarea acestei măsuri sau nu. Aceasta a dus la încălcarea, constatarea de Curte că i s-a încălcat dreptul de a alege şi de a fi ales, drept cunoscut în Convenţia Europeană ca dreptul la alegeri libere”, a declarat Hătneanu. Instanţa europeană a decis de asemenea că poliţistului român i s-au încălcat dreptul la libertate şi siguranţă, pentru că i-au fost ascultate telefoanele înainte de începerea urmăririi penale fără să fi existat argumente,dreptul la un proces penal echitabil, fiind condamnat în recurs fără să fie audiat, şi dreptul la viaţă privată, pentru că a fost decăzut din drepturile părinteşti, deşi nu exista niciun motiv să fie luată o asemenea decizie. Diana Hătneanu, de la APADOR-CH, organizaţia care l-a susţinut pe reclamant în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, spune că instanţele din România obişnuiesc să interzică automat unele drepturi tuturor persoanelor condamnate penal, abuziv şi fără argumente. Practica instanţelor româneşti în ce priveşte decăderea din drepturile părinteşti pentru persoanele condamnate penal a fost schimbată tot în urma unei decizii CEDO. Curtea Europeană a atras atenţia că măsura trebuie aplicată în funcţie de caz şi numai dacă se impune. În fine, decizia CEDO acuză că în România nu sunt puse în aplicare corect deciziile de eliberare din arest. În cazul Calmanovici, deşi trebuia să iasă din închisoare în 26 septembrie 2005, la miezul nopţii, a fost eliberat abia a doua zi seara