Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România se afla pe primul loc în Uniunea Europeană în 2010 din punctul de vedere al cetăţeniei victimelor confirmate sau presupuse ale traficului de fiinţe umane, cu 1.885 de persoane, urmată de Bulgaria (718) şi de Franţa (189).
În clasamentul pe ţări al UE, România se află pe locul doi după Spania din punctul de vedere al victimelor idenficate sau presupuse de către diferite agenţii şi de ONG-uri interne, cu 1.154 de cazuri, dintre care 650 sunt femei şi 380 minore. Numărul victimelor traficului de fiinţe umane identificate în România este în creştere faţă de 2009, când era de doar 780.
În România s-au descoperit 482 de victime ale exploatării sexuale, mai multe decât în Bulgaria (366), dar mai puţine decât în Spania (1.605). Când vine vorba de victime ale muncii forţate, România este clar pe primul loc, cu 503 dintre cele 851 de cazuri depistate la nivelul UE. La fel stă situaţia şi din punctul de vedere al exploatării pentru cerşit, unde în România s-au identificat 169 de cazuri dintre cele 306 din UE, la care Bulgaria contribuie cu alte 32 de cazuri.
Conform primului raport al CE privind traficul de fiinţe umane, în 2009 şi 2010 s-au înregistrat în 15 ţări membre UE infracţiuni legate de traficul de fiinţe umane în care au fost implicaţi cetăţeni români, în scădere cu două ţări faţă de 2008. Pe locurile următoare sunt Bulgaria (11 ţări în 2009 şi 2010), Slovacia (11 ţări în 2009 şi 8 în 2010) şi respectiv Ungaria (8 ţări în 2009 şi 9 în 2010).
Numărul traficanţilor români de persoane puşi sub acuzare a crescut de la 377 în 2009 la 530 în 2012, reprezentând aproape jumătate din numărul total al infractorilor de gen din UE, respectiv 1.214 în total. Pe locul doi din acest punct de vedere se află Bulgaria, cu 195 de traficanţi puşi sub acuzare, urmată de Estonia (99) şi Olanda (85), scrie Agerpres.
Unul dintre aspectele îngrijorătoare sesizate de comisarul european Cecilia Malmstrom, respectiv scăderea numărului de traficanţi judecaţi în ciuda creşterii numărului victimelor fenomenului, nu este valabil pentru România, care a avut 503 decizii definitive ale instanţelor pentru astfel de infracţiuni în 2010, faţă de 400 în 2009. În ceea ce priveşte numărul traficanţilor condamnaţi, acesta a crescut şi el de la 183 în 2009, la 203 în 2010.
De asemenea, notează raportul, numărul victimelor traficului de fiinţe umane din Republica Moldova a scăzut faţă de 2008, când acest stat se afla pe locul cinci în top zece al statelor non-UE din care provin acestea. Nici în 2009 şi nici în 2010, Republica Moldova nu a mai apărut în top zece al statelor sursă non-UE pentru victimele traficului de fiinţe umane.
"Astăzi, din nefericire, ştim că că situaţia privind traficul de fiinţe umane din Europa s-a deteriorat. Numărul victimelor presupuse şi confirmate a crescut cu 18% din 2008 până în 2010. Raportul arată că aproape şapte din zece victime sunt femei şi 15% sunt copii. Peste jumătate dintre victime, respectiv 61%, provin din ţări din cadrul UE, în principal din România şi Bulgaria, Nigeria şi China fiind cel mai adesea ţările de origine pentru victimele din afara UE", a declarat Cecilia Malmstrom cu prilejul prezentării raportului.
"Majoritatea victimelor (62%) sunt vândute pentru exploatare sexuală şi 25% pentru muncă forţată. Celelalte victime sunt supuse la alte forme de exploatare, precum cerşitul sau recoltarea de organe", a adăugat ea.
Comisarul UE pentru afaceri interne şi-a exprimat în acest context dezamăgirea că numai şase state membre UE - Cehia, Finlanda, Ungaria, Letonia, Polonia şi Suedia - au transpus pe deplin în legislaţia naţională directiva UE pentru combaterea traficului de fiinţe umane şi alte trei au raportat transpunerea ei parţială, până la termenul-limită de 6 aprilie. Cecilia Malmstrom le-a cerut insistent celorlalte state să transpună directiva, precizând că s-ar putea recurge la declanşarea procedurii de infringement în cazul acelor state care continuă să întârzie din acest punct de vedere.
În ceea ce priveşte măsurile pe care România şi Bulgaria ar trebui să le ia pentru reducerea fenomenului, comisarul european a precizat că 'CE lucrează cu autorităţile din cele două ţări pentru a vedea cum putem ajuta în faza de prevenţie, cea de punere sub acuzare, dar şi în cea de reabilitare'.
'Avem multe proiecte în derulare acolo. Este important că autorităţile române, precum şi cele din Bulgaria, iau fenomenul foarte în serios şi în toate aceste stadii fac tot ce pot. Multe dintre victime fac parte din minoritatea romă şi condiţiile de viaţă pentru aceşti oameni trebuie să se îmbunătăţească considerabil şi aceasta e o chestiune în care trebuie să facă mai mult', a mai spus Cecilia Malmstrom.
Citește pe Antena3.ro
