Cercetare unicat în România. Gheaţa perenă din Gheţarul Scărişoara va avea certificat de naştere şi ADN!

O echipă de cercetători forează în gheaţă pentru a stabili vârsta microorganismelor din ultimii 5.000 de ani
Inepuizabilul Gheţar de la Scărişoara oferă teme de cercetare din ce în ce mai multe şi din ce în ce mai interesante, pentru diverşi cercetători. Milenarul monument al naturii din Munţii Apuseni aprinde imaginaţia multora, drept dovadă echipa de cercetare venită în aceste zile în zonă pentru a preleva probe din blocul de gheaţă, în scopul studierii ulterioare în laborator.

Foraj în gheaţă până la 22 de metri!
“Prin acest proiect ne-am propus să studiem microorganismele din straturile de gheaţă de la Scărişoara pentru a afla diferenţele dintre speciile din aceste straturi, respectiv, spre exemplu, dacă cele de la 400 de ani corespund cu cele de la 900 de ani. Pentru aceasta extragem gheaţă cu un drill (foreză). Am încercat să extragem până la 22 de metri, dar deocamdată am reuşit să ajungem doar la aproape zece metri. Se extrag probe din Rezervaţia Mică, pe straturi, iar această gheaţă, luată în condiţii sterile, este dusă în laborator, apoi topită, filtrată şi în final se extrage ADN-ul. Mai departe se multiplică secvenţele până se ajunge la cunoaşterea speciilor ce trăiesc în Gheţarul Scărişoara”, ne-a declarat Corina Iţcuş, asistent de cercetare la Institutul de Biologie din cadrul Academiei Române, care îşi realizează teza de doctorat cu tema “Biodiversitatea microorganismelor din Gheţarul Scărişoara”.

Cercetătorii vor să reconstituie microclimatul din ultimii 5.000 de ani!
“Gheţarul Scărişoara are peste 10.000 de ani vechime, şi peste 1.000.000 de metri cubi. Nu s-a mai cercetat aşa ceva în ţara noastră, şi sperăm să ne aduca rezultate foarte bune şi o diversitate deosebită”, a subliniat Mădălina Pascu, conferenţiar la Facultatea de Biologie a Universităţii Bucureşti.

Inedita cercetare este o premieră naţională în domeniu. “Proiectul nostru este continuarea unui proiect mai vechi, care avea ca scop reconstituirea microclimatului în ultimii 5.000 de ani. De această dată, dorim să obţinem mai multe informaţii legate de microorganismele care trăiau în ultimii 5.000 de ani. Avem o reconstituire a climatului şi dorim să vedem dacă modificările climatice din ultimii 5.000 de ani au influenţat viaţa microclimatului. Efectuăm foraje în gheaţă pentru a extrage material de la diverse adâncimi şi de diverse vârste, şi analizăm compoziţia microbiană a respectivelor probe. Scopul nostru este să urmărim dacă a existat o variaţie în acestă compoziţie microbiană şi, în al doilea rând, am vrea să vedem dacă am putea găsi bacterii vii, care au supravieţuit prinse în gheaţa veche de câteva mii de ani. Suntem la început, avem probe pe parcursul a două campanii de foraj. Am extras gheaţă de diverse vârste, 400 de ani, 900 de ani, 3.000 de ani, iar acum colegii de la Institutul de Biologie din Bucureşti, care conduc acest proiect, analizează respectivele probe. Proiectul este condus de doamna Cristina Purcărea, de la Institutul de Biologie din Bucureşti, şi este un parteneriat între respectiva instituţie, Institutul de Speologie Emil Racoviţă - Departamentul Cluj Napoca, Institutul de Speologie Bucureşti şi Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava. În proiect sunt implicaţi aproximativ 20 de specialişti, din cele patru instituţii, incluzând geologi, geografi, glaciologi, climatologi, şi desigur, ce este mai important, bacteriologi, care studiază diverse grupe faunistice”, a subliniat dr. Aurel Perşoiu, de la Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava.

Fauna microbiană din Gheţarul Scărişoara ar putea fi stabilită asemănător vieţii de pe alte planete
“Se va continua cu probe prelevate de la adâncimi mai mari, implicit mai vechi, pentru a putea reconstitui dinamica faunei microbiene din ultimii 4.000-5.000 de ani, precum şi pentru a a studia un mediu de viaţă care poate fi folosit ca analog pentru mediile de viaţă de pe alte planete (sau sateliţi ai acestora), spre exemplu sateliţii lui Jupiter (Europa) şi Saturn (Titan)”, a continuat explicaţia dr. Aurel Perşoiu.

La campaniile de foraj în gheaţă de la Gheţarul Scărişoara au participat Dr. Aurel Perşoiu de la Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava, Dr. Cristina Purcărea şi Corina Iţcuş, de la Institutul de Biologie din Bucureşti, prof. Dr. Bogdan Onac şi Dr. Traian Brad de la Institutul de Speologie Emil Racoviţă - Departamentul Cluj, Dr. Alexandra Hillebrand de la Institutul de Speologie Emil Racoviţă Bucureşti, Mădălina Pascu de la Facultatea de Biologie a Universităţii Bucuresti, precum şi amfitrionul neobosit al peşterilor din Apuseni, dr. Christian Ciubotărescu, preşedintele Asociaţiei Speologică “Sfinx” Gârda, care a oferit sprijin tehnic şi documentar fotografic proiectului.

Cercetarile se efectuează în cadrul proiectului  “Biodiversitatea şi distribuţia cronologică a microorganismelor din depozitul de gheaţă perenă din Peştera Gheţarul de la Scărişoara”, condus de Cristina Purcărea - Institutul de Biologie Bucureşti, început în februarie 2012 şi finanţat de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiintifice şi se derulează în baza unei autorizaţii eliberate de Comisia Monumentelor Naturii a Academiei Române, cu notificarea Administraţiei Parcului Natural Apuseni.