Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Denunţul penal depus la DNA de Elena Udrea împotriva şefului interimar al SRI, Florian Coldea, a fost adresat procuroarei Mihaela Moraru-Iorga, unul din magistraţii promovaţi în funcţie de Laura Codruţa Kovesi, la câteva luni după preluarea şefiei Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Mihaela Moraru Iorga a fost promovată la nivel central în noiembrie 2013, alături de Doru Ţuluş şi Lucian Papici, printr-o decizie a Secţiei pentru procurori a CSM. Astfel, Mihaela Moraru Iorga a fost numită procuror şef al Serviciului de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare din cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie a DNA, nivel central, pe o perioadă de 3 ani.
Mihaela Iorga Moraru instrumentează, alături de Marius Vârtic, dosarul Microsoft. Conform Lumea Justiţiei, de numele ei se leagă însă tergiversarea unui dosar cu un prejudiciu de 100 milioane euro, deschis pe numele lui Ştefan Rădulescu, prieten al fostului preşedinte Traian Băsescu. Lumea Justiţiei semnala înaintea întrării în vigoare a Noului Cod Penal că acest dosar riscă să se prescrie întrucât pedeapsa pentru anumite tipuri de înşelăciune se reduce drastic, de la 12, la 5 ani de închisoare. Lumea Justiţiei mai scria la acea vreme că, deşi în DNA se ştia despre acest dosar, Mihaela Iorga Moraru şi-a tot dus şefii cu vorba, pretinzând că tot are de instrumentat noi şi noi probe, situaţie ce nu poate fi crezută de nimeni după şapte ani de tergiversări. De altfel, DNA a primit prin executor judecătoresc, o notificare din partea unui alt om de afaceri, partea vătămată în acest dosar. “Nu putem înţelege de ce conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a tolerat nesoluţionarea acestei cauzei mai bine de 7 ani de când dosarul a fost înregistrat la această instituţie, permiţând apariţia riscului de împlinire a termenului de prescripţie a răspunderii penale a infractorului Rădulescu Ştefan pentru faptele deosebit de grave pentru care este cercetat.(...) Consider că Direcţia Naţională Anticorupţie şi lucrătorii din cadrul acestei unităţi de parchet implicaţi în instrumentarea dosarului sunt răspunzători pentru maniera total neprofesionistă în care s-au efectuat activităţile de cercetare penală, care nu sunt finalizate nici la mai bine de 11 ani de la sesizarea faptelor, iar conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie este direct răspunzătoare pentru tolerarea acestei împrejurări, motiv pentru care vă informez că îmi rezerv dreptul de a solicita repararea daunelor materiale şi morale ce mi-au fost astfel create, prin toate mijloacele legale, inclusiv prin formularea unei plângeri împotriva statului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi prin chemarea în judecată a statului român la instanţele de judecată interne”, se arată în notificare.
Tot procuroarea Moraru-Iorga-Mihaela a întocmit rechizitoriul de trimitere în judecată a lui Adrian Grăjdan pentru favorizarea infractorului – fostul premier Adrian Năstase în procesul “Trofeul Calităţii”. DNA a declanşat o anchetă aprigă împotriva inspectorului şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii imediat după ce acesta a depus la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o adresă prin care atesta că ISC nu a suferit nici un prejudiciu în organizarea manifestării “Trofeul Calităţii”. Adresa semnată de Grăjdan devenea o probă esenţială de care cei cinci judecători ai ICCJ urmau să ţină seama în decizia finală aprocesului. Faptul că ISC nu suferise nici o pagubă anula şi calitatea de “parte vătămată” a instituţiei de stat care reprezenta scheletul pe care îşi construise DNA acuzarea. Judecătorii care condamnase “lotul Trofeul Calităţii” au reţinut anterior, la completul de trei magistraţi - prejudiciul important suferit de ISC. Rechizitoriul procuroarei DNA, Moraru Iorga Mihaela de acuzare a lui Adrian Grăjdan a readus în discuţia instanţei expertiza comandată de DNA în “Trofeul Calităţii, dar şi rapoartele independente, expertize contabile comandate de ICCJ şi rapoarte ale Curţii de Conturi care nu constatau prejudicierea Inspectoratului de Stat în Construcţii. Probele pentru a demonstra complicitatea dintre Grăjdan şi Năstase erau doar listinguri de convorbiri telefonice şi, culmea Justiţiei, faptul că cei doi au avut acelaşi avocat!!!Interesant este însă că deşi făceau referire doar la listingurile convorbirilor, şi nu la interceptări, procurorii dezvăluie în rechizitoriu şi că cei doi au discutat despre dosarele penale ale lui Adrian Năstase, deşi nu se precizează mandatul în baza căruia s-a făcut interceptarea. De asemenea, pentru a “întări” vinovăţia lui Balaban-Grăjdan, procuroarea Mihaela Iorga-Moraru a amintit în rechizitoriu şi de un interviu pe care fostul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii l-a acordat Lumeajustitiei.ro, după emiterea adresei către ICCJ. Potrivit DNA, cu această ocazie, Balaban-Grăjdan a făcut afirmaţii de natură să-i favorizeze pe inculpaţii din dosarul “Trofeul Calităţii”.
Citește pe Antena3.ro
