Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Baronul de Fundulea, Stelian Fuia, îşi adaugă la CV-ul din care nu lipseşte nici o diplomă de la instituţiile care livrează competenţe de la distanţă şi calitatea de urmărit penal. Este de fapt dublarea unui titlu pe care îl acordă DNA deoarece Fuia, după propria declaraţie, a mai primit recent un NUP. Fostul ministru al Agriculturii, care conduce aripa chimică a PDL, şi-a construit un imperiu din care vinde îngrăşăminte şi produse de stimulare pentru fermele din sud-estul României. Baza principală şi-a fixat-o şi a dezvoltat-o la Fundulea pe ruinele unei staţiuni de cercetare pe care a scufundat-o financiar când a condus-o. Încrengătura de firme conduse de el, de soţia lui, Ina Maria născută Rangoon, în Asia de Sud-Est în 1972, de fraţi, cumnaţi, fiică şi ginere, de prieteni de partid şi de stat au reuşit, între altele, să pună pe butuci Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Plante Medicinale şi Aromatice (SCDPMA) Fundulea, o unitate unică prin profil, cu o experienţă ştiinţifică acumulată de câteva decenii.
Intrarea lui Fuia în vizorul DNA este considerată şi ca o diversiune care l-ar scoate din investigaţiile Comisiei Nana. Această opinie pleacă din legăturile strânse ale Clanului Fuia cu familia Băsescu, cimentate de prietenia cu Adrian Rădulescu, pionul-cheie în tranzacţia pentru Ferma Preşedintelui.
________________________________
Procurorii DNA au anunţat miercuri că au început urmărirea penală a lui Stelian Fuia, fost ministru al Agriculturii în guvernul MRU, pentru abuz în serviciu în perioada când a fost directorul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Plante Medicinale şi Aromatice (SCDPMA) Fundulea.
De ce acţiunea procurorilor DNA vine abia la 9 (nouă!!!) ani după producerea faptelor? Cu atât mai mult cu cât cazul anchetat reprezintă doar o mică parte din afacerile Clanului Fuia condus de fostul ministru “baronul de Fundulea”.
Mărire şi decădere
SCPDMA Fundulea s-a înfiinţat în 2002 prin reorganizare şi preluarea activităţii Staţiunii de cercetare pentru Plante Medicinale şi Aromatice Fundulea. Aflată în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) “Gheorghe Ionescu Şişeşti”, SCPDMA Fundulea are ca obiect de activitate producerea de plante medicinale şi aromatice, seminţe şi material săditor şi ceaiuri. Ea deţinea patrimoniul intelectual şi experienţa a zeci de ani de cercetare în domeniu, unitatea fiind binecunoscută şi în străinătate. Staţiunea de Cercetare Fundulea luase în concesiune de la Agenţia Domeniilor Statului 716 hectare de teren arabile din care 406 erau în domeniul public al statului şi 309 hectare din domeniul privat al statului. La Fundulea erau angajaţi 75 de cercetători, iar staţiunea avea în patrimoniu o colecţie de cultură de 140 de specii, brevete pentru 20 de soiuri de plante medicinale şi aromatice, unele dintre ele uşor vandabile pe piaţă (lavandă, mentă, gălbenele).
Această bunăstare nu a ţinut prea mult. Cele 309 hectare din domeniul privat al statului au fost returnate Comisiei Locale de aplicare a legii fondului funciar Fundulea pentru a fi retrocedate populaţiei. Ulterior, alte 295 de hectare din proprietatea publică a statului au ajuns şi ele ilegal la aceeaşi comisie, iar SCPDMA Fundulea a rămas cu doar 110 hectare de teren arabil.
Astăzi SCDPMA Fundulea se află într-o situaţie financiară dezastruoasă, nu mai are angajaţi, patrimoniul este divizat, clădirile sunt distruse în mare parte şi vandalizate, se arată într-o Notă de control întocmită de Direcţia Generală de Control şi Antifraudă din Ministerul Agriculturii. Declinul instituţiei a început o dată cu apariţia în peisaj a clanului Fuia şi a firmei Procera Agrochemicals.
Contract beton: 260 de hectare pentru 700 kg de grâu/ha
În 2004, pe vremea când Stelian Fuia era director executiv al Procera Agrochemicals România, firma acestuia încheie cu SCDPMA Fundulea un contract de asociere în participaţiune prin care staţiunea oferă 260 de hectare de teren agricol şi primeşte drept contravaloare/cotă profit 700 kg de grâu/hectar. În această afacere, Procera venea cu utilajele agricole şi baza materială necesară pentru cultivarea terenului. Contractul a fost negociat pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire prin act adiţional. Începând din 2009, au fost încheiate acte adiţionale, inclusiv pentru anul agricol 2013-2014 pentru suprafaţa de teren de 109,9 hectare de teren şi plata a 750 kg grâu/hectar. Raportul Direcţiei Generale de Control şi Antifraudă arată că Procera nu achitase nimic din plăţile asumate.
Directorul Fuia îşi aduce familia aproape
În 2005, Stelian Fuia schimbă scaunul de director de la Procera cu cel de Director General al SCDPMA Fundulea. Procera Agrochemicals rămâne în grija familiei: Alexandrina Stata (sora lui Fuia) şi Daniel State (cumnatul). Cum cei trei nu puteau sta despărţiţi prea mult, Procera se mută în curtea Staţiunii de Cercetare Fundulea. Pentru început, Procera închiriază un spaţiu modest de 56 mp pentru birouri, platforma şi atelierul mecanic în suprafaţă de 900 mp. Preţurile sunt şi ele prietenoase, aşa ca pentru familie: 1 dolar/mp/lună pentru spaţiile de birouri şi zece cenţi/mp/lună pentru celelalte clădiri.
În 2007, Stelian Fuia a devenit deputat pe listele PDL, iar Procera s-a extins şi mai tare în Staţiunea de Cercetare. Supafaţa de birouri se creşte prin intermediul unui act adiţional la contractul încheiat în 2005, iar Procera închiriază 513 mp pentru 20 de ani.
Tot prin act adiţional, în 2008 Procera închiriază pentru 19 ani Magazia de Cercetare în suprafaţă de 650 la un preţ de 0,3 usd/mp/lună dar şi 124 mp reprezentând Magazii Centrală Termică. Tot prin act adiţional, SCDPMA Fundulea se obligă să asigure alimentarea cu apă, energia electrică şi evacuarea apelor uzate prin reţeaua de canalizare proprie, fară a se face referire la plata vreunei chirii. Niciunul dintre aceste contracte nu a avut acordul ADS (de la care erau concesionate terenurile) sau al ASAS (în subordinea căruia se afla Staţiunea de Cercetare). Toate aceste informaţii apar într-o Notă întocmită de Corpul de Control al Ministerului Agriculturii în 2009, care a fost înaintată IGPR Direcţia de Investigare a Fraudelor. Apoi cazul a fost transmis şi retransmis spre instrumentare către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Parchetul Judeţean Lehliu, DNA – Serviciul Teritorial Slobozia şi în cele din urmă a ajuns la DNA. În martie 2013, intră pe fir procurorul Lucian Papici, care solicită Ministerului Agriculturii realizarea unor verificări de specialitate. Scandalul devalizării de la Fundulea era celebru; numeroase plângeri ale foştilor salariaţi la autorităţi, investigaţii jurnalistice şi starea deplorabilă a staţiunii, vizibilă şi din avion, puteau să declanşeze cu mult mai devreme anchetele procurorilor.
Dosar DNA pe un caz din 2005
Acolo unde nu a închiriat, Procera a executat silit. De abia aici ajungem la dosarul anunţat ieri de procurorii DNA şi despre care Jurnalul Naţional scria încă din 2012. În anul 2005, Procera Agrochemicals a executat silit staţiunea de cercetare şi a intrat în prosesia următoarelor imobile: Pavilionul de cercetare, Locuinţă cu grup social şi birouri şi Blocul locuinţe.
La nouă ani distanţă, procurorii DNA îl acuză pe Fuia de abuz în serviciu contra intereselor publice pentru licitaţia ilegală organizată în data de 19 decembrie 2005 prin care Procera Agrochemicals a ajuns în posesia unor imobilelor mai sus menţionate. “Stelian Fuia, deşi ştia că împotriva Staţiunii de Cercetare Fundulea s-a declanşat, ca urmare a unei sentinţe civile, o procedură de executare silită a unor bunuri pe care instituţia le deţinea în calitate de concesionar, nu a făcut contestaţie la executare, conform Codului de procedură civilă, şi nu a arătat că bunurile se aflau în patrimoniul statului”, au precizat procurorii în documentul citat.
Fapta a avut în vedere stingerea unei datorii pe care, iniţial, Staţiunea de Cercetare Fundulea o avusese faţă de Staţiunea Didactică Belciugatele. După încuviinţarea executării silite, cu acordul Staţiunii Fundulea, dreptul de a recupera datoria a fost preluat, printr-un contract de cesiune de creanţă, de societatea la care sora şi cumnatul lui erau asociaţi, respectiv Procera Agrochemicals.
“Avantajele patrimoniale obţinute de SC Procera Agrochemicals, după executarea silită, s-au reflectat, în mod direct, în patrimoniul învinuiţilor State Alexandrina şi State Daniel (soră şi cumnat ai lui Fuia Stelian), asociaţi la SC Procera Agrochemicals. Cei doi beneficiari ai foloaselor au cunoscut şi au acceptat prejudicierea statului prin modalitatea descrisă mai sus”, se mai arată în documentul citat.
