Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Consilierii locali din Cluj-Napoca au votat marţi un proiect care vizează alocarea unui număr de telefon scurt, dedicat special sesizărilor privind cerşetoria.
Numărul respectiv va fi făcut public prin intermediul unor panouri şi afişe care se vor posta peste tot în oraş, iar apelurile vor fi direcţionate către un dispecerat al poliţiei locale, care deja există de mai mulţi şi care se ocupă cu diversele sesizări acel cetăţenilor.
Iniţiatorul proiectului, consilierul local Claudia Anastase, a declarat că a cerut alocarea unui număr special pentru această problemă a cerşetoriei pentru că este una distinctă şi importantă, care ia amploare cu fiecare an care trece şi în condiţiile în care oraşul Cluj-Napoca este unul dintre cele mai dezvoltate din regiune.
"Am pornit în conturarea acestei idei de la analizarea unui set de reclamaţii. Am fost apelată de nenumărate ori în audienţe pe acest subiect legat de cerşetorie şi m-am convins că este unul acut. Pe de altă parte, nu este de dorit nici acutizarea reacţiilor cetăţenilor", a explicat Claudia Anastase.
Consilierul local a mai precizat că situaţia cerşetoriei trebuie analizată cu atât mai mult cu cât Cluj-Napoca se află înaintea anului 2015, când va deţine titlul de Capitală Europeană de Tineret, dar şi înaintea unui alt eveniment important care va surveni la finalul anului, când rampa de gunoi de la Pata Rât, pe care trăiesc sute de romi, se va închide.
"Va trebui găsită o soluţie, pentru că acolo trăiesc 3.000 de oameni. Va trebui să avem o abordare europeană până în acel moment şi trebuie să avem soluţii, altfel vom fi copleşiţi şi toate acele mesaje radicale ale cetăţenilor se vor transforma cu certitudine în ceva ce nu ne dorim", a spus consilierul local.
Un alt motiv pentru care va fi util numărul special alocat sesizărilor legate de cerşetorie, este acela că nu s-a reuşit niciodată până acum realizarea unei analize cu date şi cifre, astfel încât autorităţile să poată cunoaşte amploarea fenomenului. În aceste condiţii nu se cunosc nici cheltuielile care ar trebui făcute pentru gestionarea fenomenului.
"Am făcut o cercetare pe documente şi declaraţii din ultimii trei ani şi am observat o acutizare a semnalelor de alarmă, dar nu există inventare nici în Cluj, nici în altă parte, nu avem statistici să vedem câţi cerşetori există în oraş sau în judeţ. Din informaţiile adunate de poliţie rezultă că 90% dintre cerşetori nu sunt din Cluj. Cei mai mulţi sunt din Sălaj. Se pare că cei mai mulţi mulţi spun că vin la Cluj pentru că oamenii sunt generoşi", a spus consilierul.
Proiectul adoptat marţi de consilierii locali prevede şi realizarea unor panouri şi afişe care să fie postate în locurile publice şi în mijloacele de transport, prin care oamenii să fie încurajaţi să nu mai ofere bani cerşetorilor. Afişele vor avea mesaje cum ar fi "Nu mai da bani cerşetorilor, acasă în Cluj nimeni nu moare de foame".
"Mesajele nu trebuie în niciun caz să fie xenofobe şi potenţatoare de mesaje agresive. Tocmai acest lucru îl şi vrem, ca oamenii să vină în ajutorul celor care practică cerşetoria, pentru că mulţi dintre ei au probleme de sănătate. Dar în acelaşi timp nici să nu îi lăsăm pe străzi. Dar e nevoie de o logistică ca să putem afla dimensiunile problemei", a spus Anastase.
Proiectul va demara efectiv în luna septembrie, când este aşteptat şi aportul studenţilor voluntari. Proiectul presupune un cost de 6.000 de lei.
