CNS recunoaşte existenţa organizaţiilor militare secuieşti

Consiliul Naţional al Secuilor (CNS), scaunul Gheorgheni, s-a întrunit zilele trecute în localitatea harghiteană Ciumani, pentru a adopta un proiect de hotărâre privind autodeterminarea secuilor, precum şi un document în care sunt enumerate motivele obţinerii autodeterminării.

Proiectul adoptat va fi prezentat în plen, sâmbătă, la Sfântu Gheorghe, cu ocazia reunirii pentru a sărbătorii cinci ani de existenţă. Însă, poate, lucrul cel mai important este că, prin proiectul de hotărâre ce va fi prezentat de către CNS aceştia recunosc că  secuii au "(...) propria administraţie şi organizaţie militară(...)”

"Obstacolul”
Bazându-se pe cele hotărâte în cadrul celui de al VII-lea Congres Mondial al Maghiarilor, dar şi cu ocazia Marii Adunări Secuieşti de la Ditrău, CNS solicită să fie eliminat din Constituţia României articolul referitor la statul naţional unitar şi indivizibil, întrucât, în opinia acestora, articolul 1(1) din Constituţia României, "România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”, reprezintă obstacolul cel mai important în recunoaşterea "poporului secui”, ca şi o comunitate creatoare de stat. CNS va solicita "fraţilor” de peste Tisa sprijin în faţa forurilor internaţionale, în special ONU, pentru a se putea constitui ca stat.
Potrivit reprezentanţilor CNS - scaunul Gheorgheni, "poporul secui, care e băştinaş în patria lui, are propria istorie şi cultură, propriul scris ce datează de la începuturile scrierii, care şi-a format propria legislaţie, propria administraţie şi organizaţie militară, poate beneficia de dreptul de a se autodetermina.” De asemenea, CNS subliniează că la al VII-lea Congres Mondial al Maghiarilor a fost adoptat un comunicat despre drepturile de autodeterminare ale maghiarilor. "Ca şi parte componentă a naţiunii maghiare, considerăm conţinutul comunicatului respectiv că este  decisiv şi pentru poporul secui”. "Pământul Secuiesc e Veşnic!”, mai afirmă reprezentanţii CNS, motivând această acţiune prin faptul că secuii şi-au demonstrat, prin referendumul (desfăşurat ilegal), dorinţa de a obţine autonomia Ţinutului Secuiesc. "Potrivit voinţei exprimate a poporului am chemat la dialog Guvernul, Parlamentul şi partidele politice româneşti, dar răspunsul a fost tăcerea şi neglijarea, în cel mai bun caz ne-au refuzat, referindu-se la baliverne”.