Animaţi de fluctuaţiile preţului petrolului şi confruntându-se cu necesitatea de a găsi o soluţie cât mai rapidă împotriva încălzirii globale, cercetătorii americani îşi finalizează eforturile pentru punerea la punct a unui combustibil rezultate din alge.
În ultimii ani, algele au "câştigat" foarte mult teren în acest domeniu, carburantul rezultat din aceste organisme fiind parţial utilizat în cele mai diverse domenii, de la încălzirea locuinţelor la aviaţie.
Lupta pentru combustibili alternativi a început în lume în urmă cu mai multe decenii. Puterea vântului, a valurilor mărilor şi oceanelor sau a marilor râuri şi fluvii este folosită deja de ani buni, pe scară largă, pentru producerea energiei electrice şi, uneori, şi a celei termice. În ultimii 10-15 ani, provocarea cea mare a fost găsirea unor combustibili alternativi, care să înlocuiască treptat petrolul. Pe de o parte din cauza preţului fluctuant al ţiţeiului, pe de altă parte din cauza faptului că acest combustibil este foarte poluant, anual fiind eliberate în atmosferă miliarde de tone de dioxid de carbon (gaz cu efect de seră) din arderile rezultate din folosirea petrolului.
O soluţie interesantă este cea a biocombustibililor, carburanţi obţinuţi din plante: soia, porumb, palmier, rapiţă etc. Marele dezavantaj al acestei idei este faptul că, pentru cultivarea acestor plante din care se obţine combustibil, este nevoie să se renunţe la întinse suprafeţe de teren care până acum se cultivau pentru mâncare. Cu alte cuvinte - care trebuie să fie procentul corect? La câte hectare de culturi din care obţineam până acum mâncare suntem dispuşi să renunţăm pentru a avea combustibil mai ieftin şi mult mai puţin poluant.
O idee propusă de unii cercetători a fost transformarea în terenuri pentru agricultură a unor zone care până acum nu erau folosite la aşa ceva: păduri, păşuni, mlaştini, lacuri. S-a constatat însă că o asemenea idee mai mult dăunează mediului decât să îl ajute. Cercetătorii au fost nevoiţi să îşi îndrepte atenţia spre alte tipuri de plante. Şi algele sunt prima soluţie pe care au propus-o.
"ASPIRATOR" DE CO2
Experţii americani sunt de părere că aceste organisme au o calitate pe care trebuie să o luăm în seamă: sunt un puternic "aspirator" de dioxid de carbon şi, spre deosebire de alte plante terestre, algele sunt cu atât mai importante din acest punct de vedere pentru că trăiesc în apă. Cu alte cuvinte, nu mai este nevoie de distrugerea habitatelor şi înlocuirea lor cu unele culturi de... alge, aşa cum se întâmplă în cazul porumbului sau rapiţei. Cercetările efectuate până acum au dat rezultate bune, dar nu au fost finalizate, astfel încât competiţia este deschisă.
CERCETARE DE 600 DE MILIOANE DE DOLARI
În Statele Unite, tot mai multe universităţi şi laboratoare de cercetare s-au implicat în acest domeniu şi au început să propună soluţii. Chiar în acest an s-a format o megacorporaţie, iniţiată de gigantul energetic Exxon Mobil, care a anunţat că va investi 600 de milioane de dolari pentru cercetarea proprietăţilor algelor şi transformării lor în biocombustibil. Partener în proiect este o companie de biotehnologie din California. Dacă cercetările dau rezultate scontate, savanţii speră să obţină un combustibil care apoi să fie baza carburantului pentru maşini, camioane şi avioane.
"Cred că e un proiect foarte realist. Nu cred că cercetările vor dura 20 de ani, aşa cum au durat în alte domenii. Ne va lua doar câţiva ani pentru a pune la punct ce ne-am propus", spune George Philippidis, inginer chimist, director pentru cercetare aplicată la Universitatea Internaţională Florida din Miami. Compania Sapphire Energy, din California, a produs deja o benzină din alge şi a pornit o caravană prin toată America pentru a o testa: "Coast to Coast on Slime".
O altă companie, de asemenea din California, a realizat un combustibil asemănător kerosenului, care a fost testat pe avioane. Aeronavele au zburat cu un combustibil mixt, un amestec de kerosen pe bază de petrol şi unul pe bază de alge, şi rezultatele au fost mulţumitoare. Companii precum Lufthansa şi United Airlines au fost de acord să continue testele cu acest tip de combustibil. În ciuda optimismului general, în momentul de faţă un baril de combustibil realizat din alge costă la fel de mult ca un baril de petrol, ceea ce face ca ţiţeiul să fie în continuare preferat de cei mai mulţi consumatori.
Previziunile arată însă că, în mai puţin de cinci ani, preţul barilului de combustibil alternativ ar putea scădea cu 70%, fapt ce l-ar face să fie preferat petrolului.
EFICIENŢĂ DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC
"Ideea transformării algelor în carburant nu e nouă. Pare foarte simplu la prima vedere, pentru că alge există peste tot şi nu trebuie să faci nimic ca să le creşti. Totuşi, din punct de vedere economic, prelucrarea lor încă reprezintă o problemă. Sperăm ca, după rezolvarea crizei economice şi financiare mondiale, noua economie să nu mai fie dependentă 100% de combustibili fosili, iar aceştia să fie înlocuiţi de carburanţi de natură organică", a spus John Benemann, biolog expert în alge, care a adăugat că vede algele şi ca o bună sursă de hrană pentru animale şi un bun ingredient pentru substanţe chimice şi fertilizatori.
Citește pe Antena3.ro