Conflict juridic de natură constituţională între şeful statului şi preşedintele ICCJ

Curtea Constituţională a constatat, miercuri, existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între preşedintele României, pe de o parte, şi puterea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu refuzul prezidenţial de a înainta în grad un general.

Curtea s-a pronunţat asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre preşedintele României şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizare formulată de Preşedintele României în temeiul art.146 - lit.e, din Constituţie, conflict declanşat din cauza refuzului prezidenţial de a-l înainta în gradul de general pe Alexandru Leordean, fost director al Direcţiei Informare şi Relaţii cu Publicul din Ministerul Apărării.

Cazul Leordean a fost expus de preşedintele Băsescu în iulie 2007, cu ocazia Zilei Justiţiei. Atunci, Băsescu a criticat hotărâri ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. "Hotărâri ale Înaltei Curţi ne obligă să facem generali. Sunt realităţi care pleacă din pregătirea profesională, şi nu din altă zonă", a spus Băsescu, referindu-se la cazul Leordean.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât, în 2 mai 2007, anularea Ordinul MApN 554/2005 (prin care i-a fost respins dreptul lui Leordean de a fi făcut general-n.r.).

Totodată, instanţa supremă a obligat Ministerul Apărării să-i recunoască reclamantului dreptul de a fi avansat la gradul de general de brigadă, cu care să fie trecut în rezervă, precum şi să emită proiectul de decret către preşedintele României pentru avansarea reclamantului şi să plătească reclamantului suma de 50.000 lei, cu titlu de daune.

Miercuri, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a constatat că există un conflict juridic de natură constituţională între preşedintele României, pe de o parte, şi puterea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, în sensul art.146 lit.e) din Constituţie şi al practicii Curţii Constituţionale în materie, produs în condiţiile neluării în considerare de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Deciziei Curţii Constituţionale 384/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.451 din 24 mai 2006, precum şi a dispoziţiilor legale în vigoare.

Curtea Constituţională a constatat că Decizia 2.289, pronunţată în şedinţa publică din 2 mai 2007 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal nu este opozabilă preşedintelui României, care nu a fost parte în proces.

La 1 februarie 2006, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.66 alin.3 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare. Excepţia a fost ridicată de Administraţia Prezidenţială cu prilejul soluţionării unei acţiuni în contencios administrativ având ca obiect cererea formulată de Alexandru Leordean de a fi înaintat în gradul de general de brigadă cu prilejul trecerii în rezervă.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că art.66 alin.3 din Legea nr.80/1995 este neconstituţional, întrucât conţine o normă imperativă ce impune înaintarea în grad a coloneilor şi comandorilor în activitate cu prilejul trecerii acestora în rezervă sau în retragere, dacă îndeplinesc condiţiile de vechime în grad şi au calificativul prevăzut de lege. Or, Administraţia Prezidenţială a arătat faptul că, potrivit prevederilor art.94 lit.b) din Constituţie, acordarea gradelor de mareşal, general şi amiral reprezintă o atribuţie exclusivă a preşedintelui României, singurul în măsură să aprecieze în fiecare caz în parte dacă acordă sau nu aceste grade. Astfel, Preşedintele nu poate fi obligat printr-o dispoziţie a legii să acorde aceste grade fără ca prin aceasta să nu fie încălcate prevederile constituţionale amintite.

Textul de lege criticat are următorul conţinut: "Coloneilor şi comandorilor în activitate, care au o vechime în grad de minimum 5 ani şi au fost încadraţi în această perioadă cel puţin 3 ani în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad de general sau similare şi care au fost apreciaţi în ultimii 3 ani cu calificativul «foarte bun», la trecerea în rezervă sau direct în retragere li se va acorda gradul de general de brigadă, respectiv de general de flotilă aeriană sau contraamiral de flotilă, şi vor fi trecuţi în rezervă sau direct în retragere cu noul grad".

În opinia autorului excepţiei, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art.94 lit.b) din Constituţie, referitoare la atribuţiile preşedintelui României.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit acestor dispoziţii constituţionale, preşedintele României, în exercitarea atribuţiilor sale de şef al statului şi comandant al forţelor armate, "acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral". Această atribuţie reprezintă un drept al preşedintelui, iar nu o obligaţie, astfel că şeful statului are posibilitatea de a aprecia dacă acordă sau nu aceste grade, fără a fi condiţionat de lege, aşa cum este în cazul atribuţiei privind numirile în funcţii publice.

Or, Curtea constată că textul de lege criticat prevede într-o formă imperativă avansarea în grad a coloneilor şi comandorilor în activitate la trecerea în rezervă sau direct în retragere, dacă îndeplinesc condiţiile de vechime în grad şi au calificativul prevăzut de lege. Atribuţia Preşedintelui României prevăzută de art.94 lit.b) din Constituţie apare în acest caz ca o intervenţie formală pentru îndeplinirea unor prevederi legale, ceea ce lipseşte această autoritate de însăşi substanţa atribuţiei constituţionale.

Totodată, miercuri, Curtea Constituţională a constatat că, potrivit articolului 94, litera b, din Constituţie, acordarea gradului de general reprezintă o atribuţie exclusivă a preşedintelui României.

"Această atribuţie reprezintă un drept al preşedintelui, iar nu o obligaţie, astfel că şeful statului are posibilitatea de a aprecia dacă acordă sau nu aceste grade, fără a fi condiţionat de lege, aşa cum este în cazul atribuţiei privind numirile în funcţii publice", se arată în Decizia 384/2006 a Curţii Constituţionale.
Mediafax