Contracte gârlă, rezultate puţine

România stă bine la proiectele de mediu. Contracte avem gârlă, dar la absorbţia banilor suntem codaşii Europei. Din 2,2 miliarde de euro câştigate, am reuşit să cheltuim 35 de milioane

Doar 35 de milioane de euro am reuşit să cheltuim pe proiecte de mediu, în condiţiile în care avem semnate 21 de contracte în valoare de 2,2 miliarde de euro. Vina o poartă, spune ministrul Mediului, Borbely Laszlo, autorităţile locale care nu se împacă bine cu procedurile rigide impuse de Uniunea Europeană, dar probleme sunt şi pe partea de legislaţie, care permite blocarea unor proiecte. "Principala cauză este şi Legea achiziţiilor publice, pe care sper să o modificăm. Au fost şi unele probleme de proiectare, legătură între consultanţi, asociaţiile de dezvoltare intercomunicare şi minister. Sper ca în acest an să depăşim aceste probleme şi să absorbim mai mulţi bani." Ministrul speră ca Legea achiziţiilor publice să fie modificată săptămâna viitoare de Guvern, principala modificare referindu-se la introducerea obligativităţii unei garanţii, care va fi plătită de cei care contestă un proiect, pentru că tergiversarea prin instanţe poate duce la pierderea unor finanţări europene.

Problemele au fost dezbătute la Târgu-Mureş la cea de-a şasea reuniune a Comitetului de Monitorizare pentru Programul Operaţional Sectorial "Mediu", care a stabilit şi traseul de viitor al proiectelor pe acest program. Până în 2013, România are de cheltuit 5,6 miliarde de euro pe acest program, dintre care 3,6 miliarde vor fi alocate programelor pentru apă şi canalizare, iar 1,4 miliarde pe programe de gestionare a deşeurilor.

"În ceea ce priveşte restructurarea agenţiilor guvernamentale, s-a făcut un prim pas în toamnă, dar nu e de ajuns. Acum, după 20 de ani, discutăm despre o lege a salarizării unice mai echitabilă, că au fost diferenţe de la 1 la 50 la salarii, şi discutăm despre o lege a pensiilor, care să fie totuşi tot aşa. Am spus-o şi o repet: dacă nu văd că se continuă aceste măsuri, dacă nu văd că se implementează şi nu se continuă cu descentralizarea, cu restructurarea, cu unele măsuri economice, îmi dau şi mie, dar şi Guvernului termenul de 31 decembrie", a declarat Borbely. UDMR propune măsuri de încurajare a IMM-urilor, dar şi de sprijinire a investiţiilor: "Propunem unele măsuri către IMM-uri, un fel de card, care să-i ajute în afară de fondul acesta de garantare, care nu funcţionează cum ar trebui. Un card care să le permită să ia un credit avantajos până la o anumită sumă, va trebui să vedem, în limita chingilor FMI-ului, cu taxele, unde am putea, după părerea mea, să reaşezăm unele taxe, care să vină iarăşi în sprijinul investitorilor, pentru că, dacă se uită că în Bulgaria, Ungaria sunt condiţii mai avantajoase, se duc acolo. Problema noastră e că Bulgaria şi Ungaria nu au acord cu FMI, Ungaria l-a terminat, Bulgaria nici n-a avut. Deci, ei se mişcă mult mai uşor în ce priveşte taxele".