Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru prima dată de la infiinţarea structurii anticorupţie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a hotărăt ieri să dispună incepănd cu 1 iunie efectuarea unui control de fond la DNA-PNA, pentru a se verifica, sub toate aspectele, activitatea procurorilor acestui parchet. Luarea unei decizii in cazul Ţuluş a fost amănată pănă la finalizarea acestei inspecţii.
Premieră - CSM a hotărăt să verifice activitatea procurorilor
Pentru prima dată de la infiinţarea structurii anticorupţie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a hotărăt ieri să dispună incepănd cu 1 iunie efectuarea unui control de fond la DNA-PNA, pentru a se verifica, sub toate aspectele, activitatea procurorilor acestui parchet. Luarea unei decizii in cazul Ţuluş a fost amănată pănă la finalizarea acestei inspecţii.
Membrii Secţiei de procurori din cadrul CSM au decis ca Inspecţia Consiliului să purceadă la aceste verificări din două motive. Unul ţine de cazul procurorului Doru Ţuluş, a cărui revocare din funcţia de şef al Secţiei a II-a din DNA a fost cerută de ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu. Concret, membrii Secţiei au opinat că nu pot pune in discuţie cazul fără un control prealabil. Fapt fără precedent de la introducerea numirilor politice la nivelul conducerilor Parchetului Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, DIICOT şi DNA. Decizia denotă că, garant al independenţei justiţiei, CSM işi arată puterea şi apără statutul magistraţilor, chiar dacă avizul care i se cere este doar unul consultativ. Al doilea motiv ţine de necesitatea de a şti cum stau lucrurile in materia combaterii corupţiei, după cinci ani de la infiinţarea Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA), transformat sub ministeriatul Monicăi Macovei in Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Descris de Bogdan Licu, membru al Secţiei de procurori, ca o verificare "sub toate aspectele: de la modul cum intră o hărtie in DNA la ţinerea audienţelor şi modul de soluţionare a dosarelor", controlul vizează perioada 1 ianuarie 2006 pănă la 31 mai 2007.
SUB LUPA STRĂINILOR. Decizia Secţiei de procurori, ca şi dezbaterile din cadrul şedinţei avănd ca obiect cererea de revocare a procurorului Doru Ţuluş s-au petrecut sub ochii mai multor oficiali străini care s-au declarat interesaţi de lupta anticorupţie, mai ales după reacţiile critice la solicitarea noului ministru al Justiţiei. Au fost prezenţi, din proprie iniţiativă, Onno Simons, responsabil cu problemele politice, economice, justiţie, afaceri interne din cadrul Reprezentanţei Comisiei Europene in Romănia, Nelson Timothy David, secretarul Ambasadei SUA, David Nooan, secretarul Ambasadei Irlandei, Malchow Olaf, consilierul Ambasadei Germaniei, Hall Philip Ridley, şeful adjunct al Ambasadei Marii Britanii, dar şi reprezentanţi ai Ambasadei Suediei, Ana Ekberd, ai Ambasadei Danemarcei, Skuda Rasmusgen, ai Ambasadei Ţărilor de Jos, Louis Werner, precum şi oficiali ai Băncii Mondiale. Curiozitatea lor a fost stărnită de reacţiile de solidaritate a unor servicii teritoriale ale DNA cu colegul Doru Ţuluş, de exprimarea unor temeri privind independentţa procurorilor, ca şi de acuzaţiile de imixtiune politică lansate săptămăna trecută de şeful DNA, Daniel Morar, la adresa ministrului Justiţiei, Tudor Chiuariu.
Citește pe Antena3.ro
UN ALT FEL DE MINISTRU. Să ai puterea să iţi recunoşti public greşeala este un lucru de care fostul ministru al Justiţiei nu a fost niciodată in stare, dialogul Monicăi Macovei cu celelalte foruri implicate in reforma sistemului judiciar fiind un monolog dictatorial. Ieri, succesorul ei in funcţie a arătat că ştie cum să gestioneze o situaţie de criză, fără să pronunţe vreo clipă cuvinte precum greşeală, eroare ori scuze pentru că a purces la un gest pe care i-l permite legea, fără o pregătire obiectivă a motivaţiei. "Au existat de la formularea cererii de revocare a procurorului Ţuluş o serie de discuţii care n-au legătură cu fondul problemei. Am vrut o discuţie despre eficienţa luptei anticoruptie din Romănia şi stadiul in care ne aflăm după un număr de ani in care nu există condamnări, finalizări. Ca să inlăturăm orice suspiciune privind intenţia din spatele acestei cereri e foarte bun controlul de fond la Secţia de combatere a infracţiunilor conexe. Apreciez că e normal să amănăm dezbaterea cererii pănă vom putea discuta raportul de control", şi-a susţinut Chiuariu cererea cu care s-a prezentat de dimineaţă la CSM.
CONTRE. Propunerea ministerială de a pune in discuţie eficienţa luptei anticorupţie a fost catalogată drept "interesantă" de procurorul general, Laura Codruţa Kovesi. "Trebuie să ştim exact care sunt obiectivele controlului. Dacă vizează eficienţa luptei anticorupţie, nu sunt de acord cu aşa ceva... S-a plecat de la o cerere de revocare pe criterii de eficienţă managerială, ceea ce este cu totul altceva decăt eficienţa luptei anticorupţie", a spus Kovesi. Ea a atenţionat că in această luptă sunt implicate mai multe instituţii, iar pentru analizarea eficienţei ar trebui "să vedem fiecare instituţie a statului cum a participat activ". Pănă la urmă, Kovesi a apreciat ca binevenit controlul dispus la DNA.
"MĂ OPUN". Procurorul Doru Ţuluş s-a opus amănării discutării cererii de revocare: "Mă opun! Vreau azi. Sunt două afirmaţii care utilizează falsuri in această cerere. Controalele se fac inainte de a cere ceva, nu după, domnule ministru! Ştim care poate fi durata unui control de fond. S-ar prelungi o stare de provizorat care numai efecte negative poate să aibă". Atitudinea lui Ţuluş a fost catalogată de Liviu Dăscălescu ca un semn "de rea-credinţă".
SITUAŢIE CRITICĂ. Precizănd din capul locului că nu ar fi votat pentru revocare fără un control prealabil, Liviu Dăscălescu a pus punctul pe "i". "Suntem intr-o situaţie critică, şi justiţia a fost adusă intr-un joc care nu e al ei. Este momentul ca CSM să-şi asume o răspundere. Nimeni nu trebuie să se sperie de acest control, nu e urmărit nici Morar, nici Ţuluş. In cinci ani PNA-DNA nu a fost controlat. Acum se va dovedi dacă este o procuratură normală sau o supraprocuratură. Şi Parlamentul, şi Guvernul, şi CSM, şi cetăţeanul de rănd vor şti unde stăm", a spus Dăscălescu.
POZIŢIE. "Noi am considerat că ieşirea acestor funcţii de conducere de sub autoritatea CSM constituie un pas inapoi", a spus vicepreşedintele Consiliului, Dan Chiujdea, referindu-se la numirea şi revocarea conducerilor DIICOT, DNA şi Parchetul General. "Dorinţa procurorilor din ţară, nu doar a CSM, este ca intreaga carieră a procurorilor să fie sub autoritatea CSM. (...) Din 2005 am spus că, indiferent cine va fi ministru al Justiţiei - fie că e om politic, fie că e susţinut politic - , nu este bine să facă propunerile pentru aceste funcţii", a afirmat Chiujdea.
Comparaţie cu momentul 2005
A fost pentru prima dată cănd şedinţele CSM au beneficiat de prezenţa diplomaţilor străini, deşi revocarea cerută de Tudor Chiuariu nu este prima făcută după introducerea in legislaţie a numirilor şi revocărilor politice. Primele asemenea revocări, ca şi primele numiri politice, au fost făcute in 2005 chiar de iniţiatorul acestor modificări, fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, declarată apolitică, dar susţinută politic de Partidul Democrat. Atunci nu s-a ingrijorat insă nici un oficial străin că in activitatea justiţiei s-ar putea imixtiona politicul. Intrebat de Jurnalul Naţional de ce Delegaţia CE la Bucureşti a tratat atăt de diferit cele două momente, Onno Simons ne-a spus că in 2005 el nu preluase portofoliul la Delegaţie,iar pe de altă parte ne-a explicat că lipsa reprezentanţilor acestei instituţii de la şedinţa CSM in 2005 n-a insemnat şi o lipsă a monitorizării.
"O ruşine fără precedent"
Monitorizarea prin ambasade a funcţionării instituţiilor unui stat democratic constituie "o ruşine fără precedent", a declarat ieri pentru Mediafax purtătorul de cuvănt al PSD Cristian Diaconescu (foto), referindu-se la prezenţa diplomaţilor străini la şedinţa CSM legată de cazul procurorului Doru Ţuluş. Vicepreşedintele PSD a afirmat că, in calitate de membru al preşedinţiei Partidului Socialiştilor Europeni (PES), in plenul şedinţei din 14 iunie, va pune problema dacă, in opinia europenilor, Romănia "a devenit o ţară cu suveranitate limitată, care este supusă monitorizării chiar inainte de regiunea Kosovo". Cristian Diaconescu a mai declarat că PSD solicită Ministerului Afacerilor Externe formularea unui punct de vedere in legătură cu situaţia creată de prezenţa mai multor diplomaţi europeni la şedinţa de ieri a secţiei pentru procurori a CSM.
