Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pădurile Pietrei Craiului au fost defrişate sistematic in ultimii ani, imediat după retrocedarea către vechii proprietari, pe versantul sudic al masivului muntos rămănănd doar cioturile tăiate şi buştenii aruncaţi in Valea Rucărului, ca mărturie a lăcomiei noilor reimproprietăriţi, dar şi a ocoalelor silvice private. Nimeni nu a aplicat legea in Piatra Craiului şi nimeni nu a răspuns pentru dezastrul ecologic.
Pădurile Pietrei Craiului au fost defrişate sistematic in ultimii ani, imediat după retrocedarea către vechii proprietari, pe versantul sudic al masivului muntos rămănănd doar cioturile tăiate şi buştenii aruncaţi in Valea Rucărului, ca mărturie a lăcomiei noilor reimproprietăriţi, dar şi a ocoalelor silvice private. Nimeni nu a aplicat legea in Piatra Craiului şi nimeni nu a răspuns pentru dezastrul ecologic.
Proprietarii care şi-au primit pădurile inapoi au găsit de cuviinţă să se imbogăţească rapid cu preţul retezării din temelii a pădurilor care altădată impănzeau versantul sudic al Masivului Pietrei Craiului. Dacă pe celălalt versant, din judeţul Braşov, lucrurile au fost ţinute sub control de Direcţia Silvică Braşov, zona care aparţine teritoriului cadastral al judeţului Argeş a fost literalmente devastată de vechii proprietari, care şi-au obţinut pădurile prin retrocedare.
OCOL SILVIC PRIVAT. Imbogăţirea rapidă a fost motorul care a determinat tăierea copacilor chiar la tinereţe, ceea ce face imposibilă reimpădurirea mai repede de zece ani. Mai mult, proprietarii argeşeni şi-au infiinţat ocol silvic privat pentru a tăia organizat, in special fondul forestier care mergea pănă sub Masivul Pietrei Craiului, mai ales pe teritoriul comunelor Rucăr şi Dămbovicioara. Nici un proprietar de pădure, nici un ocol silvic privat nu s-au ocupat de reimpăduririle prevăzute de lege in cazul defrişărilor şi, mai mult, nici un organ de cercetare penală nu s-a interesat de soarta acestor păduri tăiate ilegal. Intrebat despre dezastru ecologic de pe versantul sudic al Pietrei Craiului, directorul Parcului Naţional, Oliviu Pop, a replicat: "Este o veche poveste. Acum căţiva ani s-au retrocedat pădurile către proprietarii argeşeni, care le-au tăiat de capul lor, legal şi ilegal. Noi am dat amenzi de ordinul sutelor de milioane, dar degeaba. Sunt tăiate anumite parcele, unde sunt arbori valoroşi, pe suprafeţe mari. Zeci de proprietari au tăiat unul pănă la zece hectare de pădure, iar ocolul silvic privat a tăiat şi el fără noimă şi fără să ţină cont de lege. Pădurile aparţineau obştilor, proprietarilor privaţi şi primăriilor din sudul masivului muntos. La Braşov situaţia este mult mai bună, iar retrocedările s-au făcut cu respectarea legii. In zona Argeşului este vorba despre păduri de molid, brad şi foioase, care au dispărut literalmente. Comunele noastre din zona Moeciu, oraşul Zărneşti şi Tohan nu au avut probleme cu defrişările. La Rucăr şi la Dămbovicioara insă e dezastru. Am vrut să alertăm presa, să facem un reportaj, dar nimeni nu ne-a băgat in seamă pănă acum. Este mai bine acum decăt niciodată".
PE MĂNA POLIŢIEI. Primarul oraşului Zărneşti, Gheorghe Lupu, dezaprobă defrişările versantului sudic al Masivului Piatra Craiului. El susţine că pădurile Parcului Naţional aduc un mare venit la bugetul oraşului, datorită turiştilor montaniazi. "Numai in judeţul Argeş există asemenea probleme. La noi, pe versantul nordic al masivului au fost verificări la sănge şi nu i-am lăsat să taie un copac. La Rucăr şi la Dămbovicioara insă este jale. Oamenii care au terenuri retrocedate taie fără să ţină cont de reguli şi fiecare proprietar vrea să se imbogăţească din păduri. Este vorba despre peste 100 de hectare. Noi incercăm să conservăm Parcul Naţional Piatra Craiului şi speciile endemice de plante care există numai aici. Tăierile ilegale din zona Argeşului afectează intregul ecosistem al masivului.
Degeaba au dat amenzi cei de la Parcul Naţional, pentru că valoarea copacilor tăiaţi depăşeşte de sute de ori cuantumul acestor amenzi. Eu am crescut la Făgăraş şi nu tăiam nici un copac frumos din pădurea strămoşilor mei, nici dacă ne impuşcau. Cei de la Argeş trebuie daţi pe măna poliţiei", spune primarul Gheorghe Lupu. Nici in judeţul Braşov lucrurile nu stau mai bine, incepănd cu anul 2004 fiind defrişate peste 1.500 de hectare de pădure, de pe teritoriul Ocolului Silvic Braşov, aflat sub patronajul Primăriei Braşov.
Proprietarii care şi-au primit pădurile inapoi au găsit de cuviinţă să se imbogăţească rapid cu preţul retezării din temelii a pădurilor care altădată impănzeau versantul sudic al Masivului Pietrei Craiului. Dacă pe celălalt versant, din judeţul Braşov, lucrurile au fost ţinute sub control de Direcţia Silvică Braşov, zona care aparţine teritoriului cadastral al judeţului Argeş a fost literalmente devastată de vechii proprietari, care şi-au obţinut pădurile prin retrocedare.
OCOL SILVIC PRIVAT. Imbogăţirea rapidă a fost motorul care a determinat tăierea copacilor chiar la tinereţe, ceea ce face imposibilă reimpădurirea mai repede de zece ani. Mai mult, proprietarii argeşeni şi-au infiinţat ocol silvic privat pentru a tăia organizat, in special fondul forestier care mergea pănă sub Masivul Pietrei Craiului, mai ales pe teritoriul comunelor Rucăr şi Dămbovicioara. Nici un proprietar de pădure, nici un ocol silvic privat nu s-au ocupat de reimpăduririle prevăzute de lege in cazul defrişărilor şi, mai mult, nici un organ de cercetare penală nu s-a interesat de soarta acestor păduri tăiate ilegal. Intrebat despre dezastru ecologic de pe versantul sudic al Pietrei Craiului, directorul Parcului Naţional, Oliviu Pop, a replicat: "Este o veche poveste. Acum căţiva ani s-au retrocedat pădurile către proprietarii argeşeni, care le-au tăiat de capul lor, legal şi ilegal. Noi am dat amenzi de ordinul sutelor de milioane, dar degeaba. Sunt tăiate anumite parcele, unde sunt arbori valoroşi, pe suprafeţe mari. Zeci de proprietari au tăiat unul pănă la zece hectare de pădure, iar ocolul silvic privat a tăiat şi el fără noimă şi fără să ţină cont de lege. Pădurile aparţineau obştilor, proprietarilor privaţi şi primăriilor din sudul masivului muntos. La Braşov situaţia este mult mai bună, iar retrocedările s-au făcut cu respectarea legii. In zona Argeşului este vorba despre păduri de molid, brad şi foioase, care au dispărut literalmente. Comunele noastre din zona Moeciu, oraşul Zărneşti şi Tohan nu au avut probleme cu defrişările. La Rucăr şi la Dămbovicioara insă e dezastru. Am vrut să alertăm presa, să facem un reportaj, dar nimeni nu ne-a băgat in seamă pănă acum. Este mai bine acum decăt niciodată".
PE MĂNA POLIŢIEI. Primarul oraşului Zărneşti, Gheorghe Lupu, dezaprobă defrişările versantului sudic al Masivului Piatra Craiului. El susţine că pădurile Parcului Naţional aduc un mare venit la bugetul oraşului, datorită turiştilor montaniazi. "Numai in judeţul Argeş există asemenea probleme. La noi, pe versantul nordic al masivului au fost verificări la sănge şi nu i-am lăsat să taie un copac. La Rucăr şi la Dămbovicioara insă este jale. Oamenii care au terenuri retrocedate taie fără să ţină cont de reguli şi fiecare proprietar vrea să se imbogăţească din păduri. Este vorba despre peste 100 de hectare. Noi incercăm să conservăm Parcul Naţional Piatra Craiului şi speciile endemice de plante care există numai aici. Tăierile ilegale din zona Argeşului afectează intregul ecosistem al masivului.
Degeaba au dat amenzi cei de la Parcul Naţional, pentru că valoarea copacilor tăiaţi depăşeşte de sute de ori cuantumul acestor amenzi. Eu am crescut la Făgăraş şi nu tăiam nici un copac frumos din pădurea strămoşilor mei, nici dacă ne impuşcau. Cei de la Argeş trebuie daţi pe măna poliţiei", spune primarul Gheorghe Lupu. Nici in judeţul Braşov lucrurile nu stau mai bine, incepănd cu anul 2004 fiind defrişate peste 1.500 de hectare de pădure, de pe teritoriul Ocolului Silvic Braşov, aflat sub patronajul Primăriei Braşov.
Arbori tăiaţi in Capitală
In Capitală, in ciuda legislaţiei in vigoare, arborii continuă să fie defrişaţi fără nici o problemă. Un cititor ne-a semnalat ieri tăierea iresponsabilă a doi pomi inalţi şi viguroşi aproape de intersecţia Strada Mătăsari cu Bulevardul Ferdinand, chiar in faţa oficiului poştal. Că erau inalţi şi viguroşi se poate vedea după resturile trunchiurilor ce au rămas pe trotuar. Puţin mai incolo se aflau alte trei porţiuni de pămănt rămase fără copacii pe care ii aveau căndva. Nici arborii de pe Strada Erou Iancu Nicolae n-au scăpat de furia drujbelor. Surprinzător este faptul că şi pomii de pe aleea principală a Facultăţii de Ştiinţe Agronomice au dispărut peste noapte, o instituţie de invăţămănt care ar trebui să militeze pentru salvarea spaţiilor verzi, şi nu pentru distrugerea lor.
Sesizări
Dacă aflaţi despre abuzile ce se fac pe spaţiile verzi care aparţin domeniului public al statului şi despre tăierea copacilor din zona in care locuiţi, atăt din Bucureşti, căt şi din ţară, puteţi scrie pe adresa de mail: numaitaiaticopacii@jurnalul.ro sau puteţi suna la 318.20.37; 318.20.43 sau 318.20.26.
