x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Credit „à la Udrea”: Banca rămâne cu paguba - 1,8 milioane euro, clientul nu plăteşte nimic

Credit „à la Udrea”: Banca rămâne cu paguba - 1,8 milioane euro, clientul nu plăteşte nimic

de Oana Stancu Zamfir    |    29 Iun 2015   •   10:44
 Credit „à la Udrea”: Banca rămâne cu paguba - 1,8 milioane euro, clientul nu plăteşte nimic
Sursa foto: Bogdan Iurascu/Intact Images

Contractul de credit al Elenei Udrea cu BRD încheiat în 2007 pentru 3,3 milioane de euro include cele mai dubioase clauze, de la zero rate la zero dobândă și zero garanții în bani. Creditul a fost unul de nevoi personale, iar Elena Udrea ar fi trebuit să aibă venituri de un milion de euro pe an pentru a-l obține.

A avut doar 31.000 de euro în anul cu pricina. Deși nu a rambursat niciun euro, banca a ales să mai încheie un act adițional cu ea în condiții și mai privilegiate. În paralel, BRD era implicată în proiectele ministerului condus de Elena Udrea.

În 2007, Elena Udrea a împrumutat de la BRD 3.280.000 de euro pentru a cumpăra terenul de 6000 mp de pe strada Neajlovului, pe malul lacului Chitila, unde intenționa să dezvolte un proiect imobiliar cu sprijinul primarului Videanu, care dorea să mute autostrada pe sub lac și cimitir ca să-i facă doamnei Udrea promenadă pe marginea lacului, ca la Geneva (după cum scria Videanu în expunerea de motive trimisă Consiliului General).

Condițiile în care i-a fost acordat acest credit sunt în măsură să ridice cele mai rezo­nabile suspiciuni penale (ca să cităm sintagma dragă procuro­rilor DNA). Cu venituri totale de 31.901 euro în acel an, modestul avocat Elena Udrea a obținut uriașa sumă de la BRD drept credit de nevoi personale nenominalizate, nu unul ipotecar. Pentru asta ar fi trebuit să aibă venituri fixe de cel puțin un milion de euro pe an. Or, nici cu dividendele domnului Cocoș nu s-au adunat acești bani, în 2008 cei doi soți iavând venituri de 194.000 euro, iar ­ prin conturi doar 14.000 euro.

Cu această situație materială, Udrea primește creditul pe 36 de luni, cu un act adițional cu titlul „Condiții particulare”, din 36 de luni beneficiind de o perioadă de grație de... 35 de luni. La finalul acesteia, Elena Udrea ar fi trebuit să ramburseze tot creditul. Între timp, nu a plătit nici măcar un euro.

Din zero în zero

În februarie 2009, cu zero bănuți rambursați, Udrea mai încheie un act adițional pentru prelungirea creditului cu 22 de luni, din care... „perioadă de grație la rata și la plata dobânzii și a comisi­onului lunar de gestiune de 21 de luni”. Generoasa bancă îi acordă celei ajunse între timp ministru al Turis­mului și o exceptare de la obligația constituirii unui depozit colateral de 212.000 euro, ba chiar îi mai dă încă un împrumut de 17.000 de euro, că avea o descoperire de cont.

Pagubă consistentă greu de recuperat

Nu numai că doamna Udrea a dormit, iată, foarte bine, în timp ce sute de mii de familii de români erau în pragul execută­rii silite pentru că nu-și mai puteau plăti creditele după ce Guvernul doamnei Udrea le tăiase salariile, mărise TVA și aruncase cursul în aer, dar a și găsit soluția să scape de tot de credit, fără să achite un euro.

Pe 20 septem­brie 2010, cu două luni înainte de scadență, BRD acceptă încheierea unui contract de novație, prin care, un domn cu sala­riul lui de vânzător de magazin pe Calea Victo­riei, Alexandru Faur, preia tot creditul doamnei Udrea, inclusiv cei 17.000 de euro cu care se suplimentase. Total: 3.297.000 euro. Termenul dat lui Faur să plătească: 15.03.2013.

În afară de avansul de 500.000 impus la semnare, Faur nu va mai achita niciun euro, astfel că banca execută acum terenul din Neajlovului preluat și el de Faur prin contractul de novație. Prețul cu care e scos la licitație demască paguba asumată de BRD: 6.600.535 lei, din care 1.277.523 reprezintă TVA aferent vânzării. Deci, dacă terenul s-ar vinde la prețul dorit de BRD la licitația din 8 iulie, banca ar mai încasa pe el doar 1.182.891 euro.

Greu de crezut că va obține însă și această sumă, licitația fiind reluată după ce în februarie a eșuat din cauza prețului cu doar 400.000 de lei mai mare (inclusiv TVA). În cazul fericit al vânzării la acest preț și incluzând avansul de 500.000 euro plătit de Faur, baguba băncii se ridică la 1,8 milioane de euro. O pagubă de care este responsabilă mai mult decât Udrea însăși prin condițiile prefe­rențiale acordate acesteia.

Lucru care duce cu gândul la declarația doamnei Udrea legată de dosarul bancherilor: cei care au luat acele credite nu au avut niciodată de gând să le restituie, spune ea. Dumneaei carevasăzică a avut această intenție? În plus, fostul ministru a susținut că ea a și pierdut bani din această poveste întrucât ar fi rambursat o parte din credit. Documentele o contrazic: n-a rambursat un euro! ­

Banca Națională a României a închis ochii

La povestea contractului Elenei Udrea, BNR a tăcut mâlc ani de zile. Acum, purtătorul de cuvânt Dan Suciu susține că în mod evident contractul este unul „penal”, iar banca nu are procurori să facă anchete. În plus, băncile ar avea voie să facă derogări de la normele BNR (nu a precizat și în ce măsură, în ce condiții...). Un singur lucru a recunoscut dl Suciu: că BNR are o direcție de supra­veghere bancară și că rolul acesteia e să intervină atunci când creditele sunt în risc.

×