x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Creierele României, lăsate fără bani

0
Autor: Eugenia Mihalcea 06 Feb 2009 - 00:00

Cercetătorii români îşi vor căuta alte locuri de muncă mai bănoase, cei care au plecat deja din România nu vor mai avea nici un motiv să revină, iar activităţile din cercetare ar putea fi blocate. Acestea sunt doar câteva dintre efectele pe termen scurt ale deciziei Guvernului de a aloca pentru Cercetare numai circa 0,19% din PIB pentru anul 2009.

Cercetătorii din ţara noastră au participat la mai multe experimente din cadrul Centrului European de Cercetări Nucleare
Foto: Bogdan Iuraşcu/Jurnalul Naţional

Conform ţintelor asumate la nivel european pentru 2010, România trebuie să-şi mărească semnificativ bugetul cercetării, arată raportul Comisiei Europene. Pactul pentru Educaţie şi Cercetare, semnat de toate partidele politice, prevede mărirea bugetului destinat cercetării, ca o condiţie necesară a reformei. Conform legii cercetării, trebuie asigurată o creştere a alocaţiilor bugetare pentru cercetare, astfel încât în anul 2010 să se atingă nivelul de 1% din PIB.

Cu toate acestea, potrivit informaţiilor făcute publice până la această dată, Executivul a alocat cercetării ştiintifice mai puţin de 0,19% din Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru acest an. Acest procent înseamnă o reducere semnificativă faţă de suma alocată în 2008. Mai exact, dacă anul trecut cercetarea a primit aproape 1.800 de milioane de lei, în 2009 îi sunt alocate numai 1.069 de milioane de lei, din care 300 de milioane trebuie achitate, pentru că reprezintă datorii. “Am avut ieri (n.r. – miercuri) o discuţie cu secretarul de stat Gerard Jităreanu, care a recunoscut că bugetul cercetării pentru acest an este o treime din cel pe 2008, mai exact de numai 700 de milioane, dacă scădem datoriile”, a declarat Nicolae Victor Zamfir, directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” (IFIN-HH).

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat că se va mai discuta atât în Guvern, cât şi în Parlament despre bugetul alocat cercetării şi se va încerca obţinerea unor sume mai mari. “Aş vrea să obţinem măcar cât am avut anul trecut. Vom încerca să atragem finanţări pentru infrastructură de la Banca Mondială sau de la Banca Europeană de Investiţii”, a precizat ieri Andronescu.

CERCETĂTORII, GONIŢI DIN ŢARĂ
Nicolae Zamfir a completat că tinerii cercetători sunt foarte vulnerabili şi vor renunţa foarte uşor la carierele ştiinţifice din cauza lipsei de finanţare. De asemenea, reducerea bugetului îi va descuraja şi pe cercetătorii din afară, care ar fi fost tentaţi să se întoarcă, sau îi va determina pe cei care au revenit în România să îşi abandoneze ţelul. Un astfel de caz este cel al cercetătorului Virgiliu Pop, care a revenit în ţară în urmă cu doi ani şi care lucrează în cadrul Agenţiei Spaţiale Române. “Prea puţini dintre oamenii de rând, dar şi prea puţini dintre guvernanţi îşi dau seama ce înseamnă activităţile spaţiale. Lumea nu îşi dă seama că agricultura şi inundaţiile sunt monitorizate prin satelit. Dacă o parte din telecomunicaţii se desfăşoară prin cabluri intercontinentale de fibră optică, o mare parte se datorează sateliţilor geostaţionari”, precizează Virgiliu Pop într-o scrisoare deschisă. Cercetătorul crede că “în timpul crizei trebuie să strângem cureaua, nu să tăiem alimentarea cu sânge a creierului. Nu numai că bugetul cercetării nu trebuie redus în vremuri de criză, ci, dimpotrivă, trebuie mărit”. Opinia lui Pop este confirmată şi de alţi cercetători, membri ai Asociaţiei Ad-Astra, care au prezentat ieri, într-o conferinţă, efectele pe termen mediu şi lung ale subfinanţă-rii cercetării. “Pe termen lung, performanţele economiei naţionale, în particular competitivitatea tehnologică a ţării, vor fi substanţial afectate”, a declarat Roxana Bojariu, reprezentant Ad-Astra. Asociaţia a iniţiat o petiţie pe site-ul propriu, la www.ad-astra.ro, pentru alocarea a 0,8% din PIB pentru cercetare. Petiţia a fost semnată deja de peste 1.100 de oameni. Printre aceştia se numără fostul secretar de stat pentru cercetare, Anton Anton, dar şi Andreea Vass, consilierul Economic al primului-ministru, Emil Boc.

PROIECTE FĂRĂ FINANŢARE
Practic, această diminuare a bugetului cercetării va afecta nu numai proiecte noi, selectate în competiţiile programate pentru 2009, ci şi derularea normală a proiectelor în lucru, finanţate în cadrul Programului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare II. România participă la activităţi ale Agenţiei Spaţiale Europene, contribuind la înţelegerea proceselor fizice din atmosferele ultraînalte şi ionizate ale planetelor Pamânt şi Venus.

În cadrul Centrului European de Cercetări Nucleare (CERN), ţara noastră participă la trei experimente internaţionale, fiecare cu peste 2.000 de cercetători din peste 80 de ţări. Prin IFIN, România şi-a asumat participarea la construcţia Institutului de Cercetări de Fizică Nucleară de la Darmstadt, Germania. Proiectul presupune o investiţie totală de 1,3 miliarde de euro şi e programat să se desfăşoare în termen de şapte ani. Contribuţia ţării noastre, de 2 milioane de euro pe an, nu a fost bugetată, deşi acordul prin care România a fost inclusă în proiect a fost aprobat de Guvern. Conform celui mai recent raport privind aria europeană de cercetare, în 2006, România avea în jur de 20.500 de cercetători şi se afla pe unul din ultimele locuri din UE cu ai săi 2 cercetători la mia de locuitori. Tot în 2006, Finlanda avea în jur de 15 cercetători la mia de locuitori activi, situându-se peste media europeană şi în ceea ce priveşte ponderea exportului high-tech din totalul exporturilor naţionale.

PRAF ÎN OCHI
Premierul Boc a anunţat ieri că bugetul  cercetării va fi majorat cu 10 milioane de euro, sumă care va fi disponibilizată de la Cancelaria Primului-Ministru. În plus, Boc a promis că la următoarele rectificări bugetare va aloca fonduri suplimentare pentru cercetători. Deşi binevenită, suplimentarea bugetului este simbolică, cele 10 milioane de euro nu ajung nici pentru cofinanţarea proiectelor internaţionale în care institutele româneşti sunt implicate.

Citeşte mai multe despre:   scoala,   milioane,   cercetării,   cercetatori

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Cîmpeanu: Reducerea numărului de elevi din clasele de liceu înseamnă 1.000 de clase în plus

Cîmpeanu: Reducerea numărului de elevi din clasele de liceu înseamnă 1.000 de clase în plus
Reducerea numărului de elevi din clasele de liceu înseamnă 1.000 de clase în plus, a declarat la Digi24 ministrul Educației Sorin Cîmpeanu. Ministrul a admis că în aceste condiții va fi nevoie și de un...

Pensia lui Trump ca preşedinte al SUA este mai mică decât cea mai mare pensie din România

Pensia lui Trump ca preşedinte al SUA este mai mică decât cea mai mare pensie din România
Fostul preşedinte american Donald Trump are dreptul de a încasa aşa-numita pensie pentru foştii preşedinţi, în valoare de 221.400 de dolari pe an, adică 18.450 de dolari pe lună, ceea ce îl poziţionează mai...

Colaborare Merkel-Putin pentru producerea unui vaccin contra COVID-19

Colaborare Merkel-Putin pentru producerea unui vaccin contra COVID-19
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat, joi, că a discutat cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, despre posibilitatea colaborării pentru producerea în comun a unui vaccin anticoronavirus. Întrebată,...

Ciolacu, despre cea mai mare greşeală politică pe care a făcut-o Dăncilă: "S-a sfătuit cu oameni din afara partidului”

Ciolacu, despre cea mai mare greşeală politică pe care a făcut-o Dăncilă: "S-a sfătuit cu oameni din afara partidului”
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu a relatat la Antena3, în cadrul emisiunii „Subiectiv”, detaliile care au condus la plecarea fostului premier Viorica Dăncilă, despre care spune că pe durata mandatului a făcut...

Pfizer a redus livrările de vaccin în unele țări din UE, inclusiv în România

Pfizer a redus livrările de vaccin în unele țări din UE, inclusiv în România
Pfizer a redus la jumătate livrările de vaccin COVID-19 în unele țări ale UE în această săptămână, au declarant, joi, oficiali guvernamentali, relatează Reuters. România a obținut doar 50% din volumul...

Ciolacu: Proiectul de buget nu se încadrează în deficitul anunțat

Ciolacu: Proiectul de buget nu se încadrează în deficitul anunțat
Proiectul de buget nu se încadrează în deficitul anunțat, de 7%, acest lucru fiind discutat la ședința de lucru a președintelui Klaus Iohannis cu premierul Florin Cîțu și alți miniștri, a declarat liderul...

Ministrul Educației a decis reducerea numărului de elevi în clasele de liceu

Ministrul Educației a decis reducerea numărului de elevi în clasele de liceu
Ministrul Educației, Sorin Mihai Cîmpeanu, a decis că numărul de elevi în clasele de început de ciclu în învăţământul liceal de zi, se va reduce de la 28 la 24 de elevi în clasă pentru filiera tehnologică...

Vaccinul anti-COVID, obligatoriu pentru cei ce vor în croazieră

Vaccinul anti-COVID, obligatoriu pentru cei ce vor în croazieră
Compania britanică Saga Cruises a devenit prima linie de croazieră care a anunțat că solicită vaccinarea tuturor pasagerilor împotriva COVID-19 pentru a putea să navigheze pe vapoarele sale de croazieră. Deși au...

Kremlinul nu are remușcări. Încep să fie arestați și aliații disidentului Aleksei Navalnîi

Kremlinul nu are remușcări. Încep să fie arestați și aliații disidentului Aleksei Navalnîi
Liubov Sobol, o colaboratoare apropiată a liderului opoziţiei ruse, Aleksei Navalnîi, a fost reţinută joi, la Moscova, sub acuzaţia de instigare la organizarea de proteste ilegale. Liubov Sobol "a fost reţinut

PE cere o lege care să garanteze lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital de la lucru

PE cere o lege care să garanteze lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital de la lucru
Eurodeputații cer Comisiei Europene să propună o lege care să le permită persoanelor care lucrează digital să se deconecteze de la muncă în afara programului de lucru. Legislația ar mai trebui să...

Prognoza METEO pentru 22, 23, 24 și 25 ianuarie: Cer noros

Prognoza METEO pentru 22, 23, 24 și 25 ianuarie: Cer noros
Vremea se va ameliora in cea mai mare parte a tarii. Vantul va sufla moderat spre tare in Carpatii Meridionali si slab, cel mult slab pana la moderat in celelalte zone ale tarii.Temperaturile maxime se vor situa in gener...

Cutremur de 5,1 grade, în Cipru

Cutremur de 5,1 grade, în Cipru
Un cutremur cu magnitudinea de 5,1 grade a avut loc, joi după-amiază, pe Insula Cipru, fiind simţit puternic, informează site-ul Knews.Kathimerini.com.cy. Cutremurul de 5,1 grade s-a produs în zona Dasaki...

Aproape 40.000 de români au fost vaccinați în ultimele 24 de ore

Aproape 40.000 de români au fost vaccinați în ultimele 24 de ore
Aproape 40.000 de români au fost vaccinați în ultimele 24 de ore, ceea ce face ca numărul total al celor imunizați din România să ajungă la aproape 340.000. Potrivit Comitetului Național de Coordonare a...

Noi categorii de persoane, vaccinate în etapa a doua

Noi categorii de persoane, vaccinate în etapa a doua
Persoanele dializate, imobilizate sau nedeplasabile sunt vaccinate în etapa a doua, a stabilit, joi, Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV). În conformit...

Noile modele de subiecte pentru Evaluarea Națională și testările PISA, teme ale webinarelor susținute pe Webdidactica

Noile modele de subiecte pentru Evaluarea Națională și testările PISA, teme ale webinarelor susținute pe Webdidactica
În luna februarie, pe platforma Webdidactica, vor avea loc mai multe webinare care au ca temă predarea centrată pe competențe, conform evaluărilor de tip PISA și viziunea asupra noilor subiecte de Evaluare...
Serviciul de email marketing furnizat de