Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Comisia Europeana trebuie sa actioneze mai bine in gestionarea viitoarelor crize constitutionale decat a facut-o in cazul Romaniei", crede liderul Grupului Socialistilor si Democratilor (S&D) din Parlamentul European, Hannes Swoboda, semnatarul unui editorial in publicatia European Voice, intitulat:"O critica exagerata".
Reding a esuat
In viziunea lui Swoboda, comisarul european pentru Justitie si Drepturi Fundamentale Viviane Reding a esuat in abordarile sale privind Romania. "Este, desigur, esential intr-un sistem al suveranitatii impartasite ca trebuie sa existe cea mai mare incredere posibila in integritatea democratica a tarilor participante. Este de asemenea clar ca institutiile UE trebuie sa aiba un rol important in protejarea standardelor democratice. Dar seriozitatea acestei sarcini implica si responsabilitatea suplimentara de a fi corecti cu scrupulozitate si nepartinitori in evaluarea argumentelor si contra-argumentelor unor diferite forte politice. Pe fondul acestui standard ridicat, comisarul responsabil - Viviane Reding - a esuat in abordarile sale privind Romania si a subminat obiectivitatea modului in care Comisia a gestionat problema. Implicatiile sunt ingrijoratoare", scrie Swoboda.
Dificultati complexe
Precizand ca dificultatile politice din Romania sunt complexe, iar Guvernul roman merita desigur critici pentru ca a actionat cu o prea mare graba si fara sa-si fi explicat intentiile in plan international, Swoboda a apreciat ca Reding a reactionat ca si cum Guvernul ar fi fost principala si singura cauza de ingrijorare, ignorand abuzurile in functie pentru care presedintele Traian Basescu a fost gasit vinovat de catre Curtea Constitutionala din Romania, incercarile sale repetate de a influenta sistemul judiciar, refuzul sau de a respecta limitele autoritatii sale constitutionale si refuzul sau de a accepta vointa majoritatii din Parlament.
"Coalitia majoritara formata din liberali si social-democrati a fost perfect indreptatita sa-l suspende pe Basescu in conformitate cu prevederile Constitutiei romane. Asa cum a confirmat Curtea Constitutionala, ei au urmat regulile in fiecare etapa, asigurand o majoritate parlamentara, organizand un referendum si respectand rezultatul. Faptul ca Reding a descris acest lucru ca o tentativa de 'lovitura de stat' a fost iresponsabil si jignitor, mai ales ca a repetat acest lucru cu mai multe zile inainte de referendum", subliniaza Hannes Swoboda in comentariul sau, adaugand: "Cei care au sprijinit suspendarea lui Basescu si-au exercitat drepturile democratice in mod pasnic".
Dubla masura
"Una dintre plangerile principale ale Comisiei a fost folosirea unei ordonante de urgenta pentru a modifica legea privind referendumurile prin eliminarea pragului de participare de 50% plus unu. Faptul ca prin aceasta s-a anulat o schimbare facuta cu cateva saptamani mai devreme de Basescu, tot prin ordonanta de urgenta, nu a fost mentionat. Acest lucru evidentiaza o neconcordanta serioasa. In timp ce emiterea catorva ordonante de urgenta de catre noul Guvern a fost prezentata ca o amenintare la adresa democratiei, sutele de ordonante emise de Basescu in timpul mandatului sau au fost considerate nedemne de a fi mentionate, pentru a nu mai spune de a fi criticate", explica autorul editorialului.
"Impovarat cu un presedinte pe care nu-l doreste"
"Prin faptul ca a cerut revenirea la pragul referendumului, Comisia a fortat Romania sa accepte o regula care pune in discutie normele europene democratice stipulate de Comisia de la Venetia si care nu se aplica in niciun alt stat membru. In pofida unui vot in proportie de 87% in favoarea suspendarii, poporul roman se gaseste acum impovarat cu un presedinte pe care in mod evident nu il doreste si este posibil ca incertitudinea politica sa continue", este de parere liderul Grupului S&D din PE. Concluzia analizei sale este ca, din cauza acestei situatii, multi romani au ajuns sa creada ca interventia Comisiei a avut mai putin de-a face cu aplicarea standardelor democratice decat cu mentinerea la putere a unui aliat politic din Partidul Popular European (PPE) conservator. In plus, Swoboda recomanda Comisiei sa actioneze mai bine in gestionarea unor crize similare viitoare, sa elimine suspiciunea de partizanat prin extinderea dialogului si in consultare cu PE si grupurile politice de acolo.
Noi si europenii
Tot despre atitudinea avuta de Comisia Europeana in timpul crizei politice de la Bucuresti a vorbit si premierul Victor Ponta, de data aceasta intr-un interviu acordat cotidianului francez Le Monde si intitulat "Agresivitatea luptelor noastre politice a surprins Comisia Europeana si pe europeni". Afirmand acest lucru, Ponta a adaugat si ca, pe de alta parte, participarea la referendum si rezultatul acestuia il fac sa spuna ca "poate am actionat intr-o maniera impetuoasa si nerabdatoare, insa am raspuns asteptarilor populatiei". ''Sunt lectii pozitive si altele negative pe care le putem trage. Voi munci dublu, nu numai pentru a-mi pune in practica programul, ci si pentru a repara reputatia Romaniei. Am actionat intr-o maniera conforma culturii noastre politice si normelor noastre'', a afirmat seful Guvernului de la Bucuresti.
Victor Ponta s-a declarat ofensat de faptul ca a fost prezentat, in special in publicatia Le Monde, ca o persoana care nu respecta valorile europene. ''Eu sunt cel care, in final, a decis sa normalizeze relatiile cu presedintele. Vom avea alegeri legislative la inceputul lui decembrie. Nu va mai exista confuzie, ci o revenire la normal'', a adaugat Ponta, care sustine ca ''interesele tarii trebuie sa primeze''.
Diferente
In acelasi interviu, Ponta s-a declarat total diferit de omologul sau din Ungaria, Viktor Orban, cu care a fost comparat pentru "brutalizarea institutiilor". "Sunt primul lider roman care nu are un trecut comunist. Sper sa reprezint finalul perioadei de tranzitie postcomunista. Vreau sa pun institutiile sub control popular, nu sa le brutalizez'', a subliniat Ponta.
Intrebat daca a plagiat in elaborarea propriei teze de doctorat, asa cum a afirmat o comisie de experti, premierul roman afirma ca acuzatiile sunt false, iar teza sa este corecta, apreciind ca acesta a fost unul din marile sale conflicte cu presedintele Basescu. ''Dar este ca la calificativele pentru masini: normele de securitate in 2012 nu mai sunt aceleasi ca in 1999'', conchide premierul roman.
E binisor. Dar pana cand?
Despre Romania si situatia in special economica a tarii noastre scrie Financial Times, afirmand ca ne descurcam destul de bine. Intr-o postare de pe blocul FT, intitulata "Romania se descurca bine, dar pentru cat timp?", autorul noteaza ca Produsul Intern Brut a crescut in ritm anual cu 1,2% in trimestrul doi din 2012. Citand IHS Global Insight, autorul postarii scrie ca a existat un progres in reducerea deficitului fiscal si a deficitului comercial al tarii, care era de aproximativ 11% din PIB inainte de recesiunea globala, dar de atunci s-a stabilit la aproximativ 4% din PIB. "Pe baza acestor progrese, IHS a revizuit in crestere solvabilitatea creditului suveran pe termen scurt si mediu al Romaniei cu o treapta - ridicand ratingul pe termen mediu al Romaniei la categoria recomandat pentru investitii", scrie autorul.
Riscuri
"Numai in acest an, Romania a avut trei guverne si s-a confruntat cu un conflict public intre premierul Victor Ponta si presedintele Traian Basescu. Dar Chuck Movit, economist al IHS Global Insight pentru Romania, manifesta un optimism prudent", potrivit sursei citate. "Romania inca se confrunta cu riscuri din cauza volumului necesitatilor sale de finantare externa referitoare la castigurile sale in valuta, precum si volumul datoriilor sectorului sau bancar la Banca Reglementelor Internationale (BIS)", spune Movit. Dar in estimarea sa arata ca tara, in mod categoric, nu se mai confrunta cu riscuri privind balanta contului curent".
Nu totul este atat de optimist, totusi.
Peter Attard Montalto de la Nomura, in Londra, noteaza ca economia Romaniei este mai sanatoasa decat cea a vecinelor sale, care se confrunta cu o crestere negativa de aproximativ 1%. Acea performanta este in special laudabila tinand cont de recentele masuri de austeritate, turbulentele politice si expunerea Romaniei la statele de la periferia zonei euro. Dar Montalto estimeaza ca un declin semnificativ este inevitabil inainte ca orice imbunatatire modesta sa poata fi asteptata anul viitor.
Cresterea exporturilor a scazut aproape de zero, cauzand o incetinire a productiei industriale. Montalto apreciaza ca declinul exporturilor va duce la o reducere a veniturilor disponibile si a consumului intern, dar si la un declin al investitiilor.
Iar Schengen
Revenind la chestiunile politice, tot Financial Times scrie despre "esecul temporar privind sperantele Romaniei de a adera la spatiul Schengen".
"Sperantele Romaniei de a adera la spatiul Schengen saptamana aceasta au fost zadarnicite dupa ce mai multe state membre au declarat ca statutul de membru al spatiului ar fi prematur in contextul in care tara est-europeana ramane in stare de tulburare politica", scrie Financial Times. O reuniune a ministrilor europeni de interne programata pentru miercuri, la Bruxelles, in cursul careia oficialii ar fi trebuit sa voteze privind aderarea Romaniei la spatiul fara frontiere, a fost amanata dupa ce Germania, Olanda si Belgia au facut clar ca nu sunt gata sa sustina admiterea Bucurestiului.
"Decizia privind extinderea spatiului Schengen, care necesita acordul unanim al tuturor tarilor membre in UE, poate fi amanata si mai mult, pana dupa alegerile parlamentare din Romania, din decembrie, potrivit unor diplomati din UE", adauga autorul. "Amanarea este cea mai mare lovitura suferita de Bucuresti dupa ce o lupta inversunata pentru putere intre presedinte si premier a provocat ingrijorari internationale cu privire la stabilitatea democratica a unuia dintre cei mai noi membri ai UE", comenteaza FT.
"Reuniunea a trebuit sa fie anulata pentru a evita ceea ce ar fi fost o situatie stanjenitoare pentru toate partile implicate", a declarat un diplomat UE. "In luna martie, toate cele 27 de state - ministrii de Interne - au fost de acord sa vina cu o decizie privind aderarea Romaniei, dar a devenit clar ca in urma situatiei politice de la Bucuresti a fost dificil pentru mai multe tari sa sprijine aderarea tarii", a precizat diplomatul.
Bulgaria, victima colaterala
FT aminteste ca decizia de a amana votul cu privire la Romania a afectat si Bulgaria, care a asteptat, de asemenea, un verdict final in acest sens, miercuri. Ambele tari au aderat la UE in 2007, sperand o aderare rapida la spatiul Schengen care a abolit frontierele interne in cea mai mare a blocului, in 1995, noteaza in final cotidianul britanic.
De altfel, presa bulgara nu se sfieste sa dea vina pe Romania pentru amanarea aderarii la Schengen. "Romania e de vina", titreaza cotidianul Standart. "Criza politica din Romania ne blocheaza intrarea in Schengen", scrie si Duma, ziarul socialistilor bulgari. La randul sau, Monitor scrie cu amaraciune:"Un raport pentru Romania amana aderarea noastra la spatiul european fara frontiere".
Informatia de la care pornesc comentariile presei bulgare vine de la agentia France Presse, care comenta intr-o depesa ca "indoielile privind vointa Guvernului roman de a respecta statul de drept au constrans presedintia cipriota a UE sa anuleze reuniunea consacrata aderarii Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen". "Aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen era singurul punct pe ordinea de zi a reuniunii ministrilor de Interne, miercuri, la Bruxelles, dar trei state - Germania, Olanda si Belgia - au anuntat ca se opun acestei integrari din cauza situatiei politice din Romania", a explicat un diplomat. "Agenda a devenit inconsistenta si nu se mai justifica sosirea ministrilor', a subliniat sursa citata. "Discutiile vor fi reluate la urmatoarea reuniune a ministrilor de Interne ai UE in octombrie, dar subiectul nu este inca batut in cuie si nu se va lua nicio decizie pana anul viitor", sustine un diplomat sub protectia anonimatului. "Aderarea Bulgariei este legata de cea a Romaniei, asa ca Sofia este victima criticilor emise de statele membre Schengen contra Bucurestiului", precizeaza sursa citata. (deak.istvan@jurnalul.ro)
