Criza economică, prietenoasă cu mediul

Probleme economice care au lovit România în ultimul an au adus o veste neaşteptată: poluarea din marile oraşe a scăzut. Nu semnficativ, dar este prima scădere îl ultimii nouă ani, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

La sfârşitul anului 2008, un raport realizat de Agenţia Europeană pentru Protecţia Mediului arăta că cele mai poluate ţări din Uniunea Europeană sunt România şi Bulgaria, cotele de atenţie fiind depăşite la mai mulţi parametri. Documentul arăta că bulgarii respirau în medie anual 55 de micrograme de praf, în vreme ce românii inhalau 52 de micrograme de praf. Asta în vreme ce media înregistrată în Uniunea Europeană este de 23 de micrograme de praf. "Sursele" de poluare erau maşinile, al căror număr creştea de la an la an, industria şi avântul imobiliar, din cauza căruia spaţiile verzi dispăreau, fiind înlocuite de construcţii. Lucrurile s-au schimbat radical în ultimul an, de când România a ajuns de la +8% creştere economică la o scădere economică dramatică de ­10%, potrivit multor analize.

Traficul mult fluidizat, mai puţine noxe
Cu ajutorul primăriilor din ţară, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a centralizat date care arată că, de la începutul crizei, traficul s-a redus cu procente variind între 5 şi 30 la sută în toate oraşele mari ale României. Firmele de transport şi livrări şi-au redus la jumătate activitatea, mulţi români, dar şi companii au renunţat la autoturismele şi autoutilitarele luate în leasing, alte persoane nu îşi mai permit preţul combustibilului şi folosesc mijloacele transport în comun. Din punctul de vedere al mediului, asta se traduce în mai puţin emisii de substanţe nocive. Adică mai puţină poluare. Bucureştiul (scăpat de avântul imobiliar luat pe vremea primarilor portocalii Băsescu şi Vidaenu), Iaşiul, Constanţa, Timişoara, Clujul sunt primele oraşe care beneficiază de aer mai curat ca urmare a crizei. Reducerea traficului, în special pe timp de zi, a redus cu procente însemnate şi poluarea fonică din oraşele amintite, aceasta fiind o altă problemă extrem de serioasă pentru care autorităţile române nu aveau nici o soluţie. Procentele coboară chiar până la 40% pe unele bulevarde din în Bucureşti.

Investiţii imobiliare anulate = spaţii verzi rămase intacte
Primele afaceri care au căzut din cauza crizei sunt cele din domeniul imobiliar. O dată cu scăderea dramatică a preţurilor (în 2009 s-au vândut apartamente şi case cu 40% mai ieftin decât maximul înregistrat în 2008), investiţiile în domeniu au fost îngheţate şi chiar anulate. Şantiere întregi, în toate colţurile ţării, zac neterminate. Cel puţin până la încheierea crizei, după cum afirmă investitorii. Problemele financiare i-au determinat pe mulţi constructori să amâne sau să anuleze proiectele pe care intenţionau să le desfăşoare. Multe dintre ele urmau să se construiască în zonele verzi de la periferia oraşelor care ar fi trebuit, evident, distruse. Anularea proiectelor a salvat astfel hectare întregi de păduri şi zone verzi urbane. Asta se traduce tot prin mai mult aer curat. Agenţiile de Protecţie a Mediului din Sibiu, Braşov, Bucureşti, Tulcea, Constanţa, Giurgiu, Drobeta Turnu Severin sau Oradea au raportat "aer mai curat" în oraşe în 2009, adică de la agravarea crizei imobiliare.

Fabrici închise, aer mai curat
Acutizarea crizei economice a dus la închiderea, totală sau temporară, a multor fabrici din oraşele mari. Veştile au venit una câte una din Bucureşti, Constanţa, Tulcea, Timişoara, Piatra Neamţ, Iaşi, Târgu Mureş, Copşa Mică, Vaslui, Bârlad. Închiderea acestor fabrici a adus cu sine mai mulţi şomeri, dar şi mai puţine emisii poluante în atmosferă.

Trend internaţional
Îmbunătăţirea calităţii aerului se înregistrează şi în alte metropole foarte poluate din lume. Ca şi în România, îmbunătăţirile nu sunt semnificative, dar sunt primele reduceri ale cotelor de atenţie din ultimul deceniu. Cele mai importante reduceri se înregistrează în acest moment în oraşele Indiei şi Chinei, Braziliei, Rusiei sau Germaniei. Locuitorii New Delhi, Mumbai, Beijing, Shanghai, Moscova, Sankt Petersburg, dar şi Berlin, München sau Frankfurt respiră un aer mai curat de la începutul crizei. Este, potrivit unor experţi, răzbunarea ecologiştilor care nu au reuşit la summitul de la Copenhaga să-i convingă pe oamenii politici că e timpul pentru un acord mondial de mediu mai ferm decât toate celelalte semnate până acum. Potrivit estimărilor, 2009 a fost anul cel mai "curat" din 2000 încoace, iar trend-ul s-ar putea păstra în 2010 şi 2011, ani în care, cel puţin în state dezvoltate, economia (adică producţia) începe să crească din nou. Fostul vicepreşedinte american Al Gore, laureat al premiului Nobel pentru Pace pentru activitatea sa împotriva încălzirii globale, a recomandat guvernelor lumii şi administraţiilor oraşelor să folosească actuala criză economică şi financiară pentru a investi masiv în dezvoltare sustenabilă. Susţinut de secretarul general al ONU Ban Ki-moon, Gore a spus că e momentul cel mai potrivit pentru ca resursele energetice regenerabile să fie folosite pe scară largă, iar tehnologiile nepoluante să le înlocuiască începând cu aceste moment pe cele actuale, bazate pe combustibili fosili.