Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Magistraţii români sunt profund nemulţumiţi de actualul proiect de lege privind sistemul unitar de pensii publice. Şi asta deoarece actul normativ nu respectă normele comunitare, nici jurisprudenţa CEDO, nici a Curţii Constituţionale, nu recunoaşte riscurile profesionale, ignoră regimul incompatibilităţilor şi interdicţiilor, încalcă principiile neretroactivităţii legii civile şi ale nediscriminării.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a marcat punctual aberaţiile proiectului de lege, una dintre acestea fiind cea referitoare la pensia anticipată. Conform proiectului, magistraţii nu mai pot beneficia de această pensie, "deoarece ar trebui să plătească asigurări sociale pentru o perioadă de cel puţin 43 de ani, ceea ce ar presupune că la împlinirea vârstei de 60 de ani ar trebui să desfăşoare activităţi remunerate încă de la vârsta de 17 ani", precizează CSM.Recalcularea pensiilor prevăzute în proiect încalcă principiul neretroactivităţii legii civile şi Decizia 375/2005 a CEDO care prevede că noile reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv în privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării în vigoare.
PENSIA DE SERVICIU
CSM cere menţinerea pensiei de serviciu, invocând Decizia CEDO în cauza Buchen contra Republicii Cehia, prin care CEDO a arătat că limitarea nejustificată a unui drept recunoscut magistratului, cum este pensia specială, drept nesocotit ulterior, fără a exista o justificare rezonabilă pentru asemenea îngrădire, constitutie o încălcare a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, dar şi o discriminare. Totodată, proiectul încalcă Directiva europeană 86/378/CE, aplicabilă magistraţilor o dată cu modificarea prin Directiva 96/97/CE.
În concordanţă cu normele europene, statul are obligaţia de a garanta judecătorului care a împlinit vârsta legală plata unei pensii al cărei nivel să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii - prevăzută de Carta Europeană privind statutul judecătorilor, adoptată în 1998, dar şi de recomandarea (94)12 cu privire la independenţa, eficacitatea şi rolul judecătorilor adoptată în 1994 de Consiliul Miniştrilor al Consiliului European.
Şi Curtea Constituţională a României a reţinut prin decizia 20/2000 - ţinând seama că judecătorii se pronunţă asupra vieţii, libertăţilor, drepturilor, îndatoririlor şi bunurilor cetăţeneşti - că este necesar ca pentru asigurarea unui statut corespunzător să li se asigure o remuneraţie şi o pensie adecvată, a mai arătat CSM. Totodată, proiectul "nu respectă nici prevederile de tehnică legislativă, nu instituie reguli necesare suficiente şi posibile care să conducă la stabilitate şi eficienţă legislativă şi nu respectă nici cerinţele armonizării legislaţiei naţionale cu cea comunitară şi cu tratatele internaţionale la care România este parte.
Magistraţii pensionaţi se asociază
Proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice a stârnit atât de mult nemulţumirea magistraţilor din România, încât pe lângă asociaţiile profesionale care există se va înfiinţa o nouă organizaţie: Asociaţia Magistraţilor Pensionari din România (AMPR).
Bogdan Iuraşcu/Jurnalul Naţional
Procurorul Cristian Deliorga a anunţat că şeful acestei asociaţii în care vor să se înscrie deja 800 de foşti magistraţi pensionari va fi, cel mai probabil, Nicolae Popa, fostul preşedinte al instanţei supreme. În fapt ieri, la sediul Cuţii de Apel Bucureşti s-au întâlnit cca 190 de foşti judecători şi ex-procurori pentru a pune bazele AMPR. Cei 190 de membri fondatori şi-au ales preşedintele, în persoana lui Ştefan Mateescu, iar vicepreşedinţi vor fi Adrian Miclescu - fost procuror la PNA/DNA şi Lungu Fulga - fost judecător la instanţa supremă.
Asociaţia va fi înscrisă la Judecătoria Sectorului 1. Grup de presiune pentru legiuitor Contactat telefonic, Nicolae Popa ne-a precizat că nu a primit propunerea de a conduce această asociaţie. "Au fost discuţii, dar absolut informale. O astfel de asociaţie nu poate schimba legi, poate acţiona doar ca grup de presiune pentru legiuitor. Dar într-o viziune instituţională ar însemna ca asociaţia să se înfiinţeze în maximum o săptămână, 10 zile, înainte de adoptarea documentului legislativ.
Astfel încât Guvernul, care a iniţiat proiectul, când va supune proiectul dezbaterii cu factorii sociali, să discute şi cu asociaţia noastră, desigur, în prezenţa CSM", ne-a declarat Nicolae Popa. Acesta ne-a precizat că sunt două iniţiative de asociere a magistraţilor pensionari: una a unui fost procuror şi priveşte toţi judecătorii şi procurorii pensionaţi din ţară, iar alta a unui fost judecător de la Înalta Curte care priveşte numai judecătorii pensionaţi de la această instanţă.
