Cula lui Tudor a ajuns o cocioabă

Din averea lui Tudor Vladimirescu de pe malul stîng al Topolniţei, în satul, odinioară capitală de judeţ, Cerneţi, nu a mai rămas aproape nimic. Nici măcar casa-culă, vizitată în vremurile bune de mii de turişti.

Din averea lui Tudor Vladimirescu de pe malul stîng al Topolniţei, în satul, odinioară capitală de judeţ, Cerneţi, nu a mai rămas aproape nimic. Nici măcar casa-culă, vizitată în vremurile bune de mii de turişti.

Din cîte se vede astăzi, Cula lui Tudor se află într-o stare avansată de degradare. Poţi spune cu uşurinţă că stă să cadă. Interesant este faptul că, în timp ce autorităţile judeţului aproape că nici nu-şi amintesc de existenţa acesteia, hoţii îşi fac simţită prezenţa aproape lunar. Ultima spargere a avut loc la începutul lunii iulie, cînd din clădire au fost furate pînă şi fotografiile, bilete şi chiar bruma de bani încasată la ultimele vizitări. Curtea a fost năpădită de bălării, din fîntînă s-au furat pînă şi cărămizile, iar mai nou, la sfîrşit de săptămînă tot mai mulţi "muşterii" îşi fac simţită prezenţa la grătar chiar la uşa Culei. Mărturie stau vetrele de tăciuni şi mizeria lăsată în urmă de "iubitorii" de natură. Căsuţele care pînă mai ieri aparţineau unui adevărat muzeu al satului nu se mai văd din vegetaţie. Mai mult, după cum susţine paznicul Ion Ciurel, hoţii fură din acestea cam tot ce se poate. "Nici nu pot să mă dau la hoţi că vin puşi pe căpătuială şi mă ameninţă cu moartea. Sînt în stare de orice ca să-şi ducă la bun sfîrşit planurile", afirmă paznicul. Nu de puţine ori acesta s-a certat şi cu cei care vin în curtea muzeului la grătare şi folosesc lemnele muzeului.

CULA LUI TUDOR. Cel mai bun prieten al lui Tudor Vladimirescu, boierul Ion Gărdăreanu, i-a dat bani cu împrumut domnitorului pandur pentru a ridica această Culă, iar puţul adînc de peste 60 de metri a fost săpat tot din ordinul boierului Gărdăreanu. Ultima dată cînd căpetenia pandurilor a trecut prin Cerneţi a fost în ianuarie 1821. După doar trei luni, Tudor Vladimirescu a fost omorît de eteria grecească şi aruncat într-un puţ în localitatea Goleşti, lîngă Tîrgovişte.

NU SÎNT BANI. Directorul muzeului regiunii Porţile de Fier, Ion Stângă, afirmă că ar dori din tot sufletul ca acest obiectiv să fie reintrodus în circuitul turistic, însă lipsa căilor de acces, a apei, a personalului face imposibil acest lucru. "Noi nu putem organiza aici absolut nimic datorită faptului că nu există cale de acces, apă, canalizare, personal, pază şi multe altele. Nimeni nu se încumetă cu maşina pînă aici, drumul fiind unul aproape impracticabil. Cît despre căsuţele din care doream să facem un muzeu al satului, acestea au ajuns la îndemîna hoţilor. Avem şi un proiect de reabilitare a acestui obiectiv muzeistic, dar trebuie ca autorităţile judeţului să se implice mai mult şi să aloce bani pentru aşa ceva. De exemplu, noi avem şindrila necesară acoperişului, însă nu avem un meseriaş care să execute lucrarea. Vă spun sincer că aş dori foarte mult să putem păstra această Culă, dar în aceste condiţii este tot mai greu de crezut că se mai poate face ceva", a declarat Ion Stîngă.

DRUMUL GUNOAIELOR. Dacă un turist şi-ar dori să viziteze satul Piatra Albă şi dealul unde se află Cula lui Tudor, ar trebui să se pregătească pentru adevărate peripeţii. Drumul spre Cerneţi se găseşte la rîndu-i într-o stare deplorabilă. Mai mult, la tot pasul te întîmpină munţi de gunoaie care garnisesc în voie marginea drumului. Podul peste Topolniţa, dărîmat în urmă cu nouă ani, nu a mai fost reconstruit nici pînă astăzi, cu toate că toţi cei care s-au perindat pe la conducerea judeţului au promis acest lucru. Cît despre intenţia de a urca dealul spre Culă, vă pot spune că este o adevărată nebunie. Ogaşele care te întîmpină mai la tot pasul te pot determina să te răzgîndeşti cu repeziciune şi chiar îţi taie pofta de plimbare.