Cum abordează România schimbările climatice

România lucrează la programe şi strategii împotriva schimbărilor climatice. Scenariile specialiştilor români arată că ţara noastră se va confrunta cu creşterea temperaturii medii anuale, inundaţii, secetă şi deşertificări.

România lucrează la programe şi strategii împotriva schimbărilor climatice. Scenariile specialiştilor români arată că ţara noastră se va confrunta cu creşterea temperaturii medii anuale, inundaţii, secetă şi deşertificări.

Încălzirea globală preocupă şi autorităţile de la Bucureşti. La mai bine de două luni de la încheierea conferinţei de la Bali şi la o lună de când Comisia Europeană a prezentat planul de acţiune pentru reducerea emisiilor, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a organizat în sfârşit un eveniment dedicat chestiunii preocupante a schimbărilor climatice (conferinţa “Măsuri de adaptare şi reducere a impactului schimbărilor climatice”). Am aflat astfel că evoluţia din România este comparabilă cu cea a altor ţări din regiune, că temperatura medie din ţara noastră a crescut în ultima sută de ani şi că prognozele şi scenariile realizate de specialişti arată că temperaturile vor mai creşte, vom mai avea parte de fenomene meteo extreme şi ne vom confrunta cu probleme în ceea ce priveşte resursele de apă. Pentru că perspectivele sunt sumbre, autorităţile susţin că au planuri de măsuri şi strategii şi lucrează acum la dezvoltarea altor proiecte, mai ales că trebuie să ne “încadrăm” în sistemul conceput de Comisia Europeană privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Potrivit CE, Uniunea Europeană trebuie să-şi reducă emisiile cu 20% până în 2020 comparativ cu 1990. Dacă între timp se ajunge la un acord internaţional, cota de reducere ar putea fi ridicată la 30%. În plus, acest plan prevede ca până în 2020, 20% din energia electrică folosită să provină din surse regenerabile, iar 10% din carburanţii folosiţi să fie biocombustibili.

DOMENII AFECTATE. Până acum s-a vorbit mai mult despre consecinţele vizibile ale schimbărilor climatice asupra României: inundaţiile catastrofale din 2005 şi 2006 (care ne-au prins total nepregătiţi), seceta severă din 2007 şi deşertificările întâlnite în partea de sud-vest a României. Ministrul Mediului, Attila Korodi, a spus ieri care vor fi domeniile afectate de încălzirea globală: agricultura, ecosistemele, biodiversitatea, sistemul energetic, transpor­turile. Concret, am putea să rămânem fără apă pentru agricultură sau să ne trezim că furtunile şi inundaţiile distrug culturile, ar putea să dispară anumite specii de animale şi plante, ar putea ca infrastructura din transporturi să aibă de suferit din cauza alunecărilor de teren. “Centrala de la Cernavodă funcţionează doar când Dunărea are un debit corespunzător. Dacă nu este apă, ca în 2003, 2005 sau 2007, centrala se poate opri, dar asta înseamnă că trebuie să producem mai multă energie din alte surse, iar cele mai la îndemână sunt termocentralele. Din păcate, asta înseamnă mai multe emisii”, a spus ministrul Korodi, care a adăugat că 75% din noxele din Bucureşti provin de la sistemul de transport.

CE SE POATE FACE. Guvernanţii susţin că au soluţii pentru prevenirea acestor efecte, deşi totul se face cu paşi extrem de mici şi cu multe piedici. “În ceea ce priveşte inundaţiile, am demarat proiectul reconstrucţiei ecologice a Luncii Dunării şi Deltei Dunării. Pentru Deltă (deşi încă nu există drepturi pentru terenurile pentru renaturare – n.r.), am alocat 20 de milioane de euro anul trecut. În plus, pentru întreg bazinul hidrografic există proiecte de aproximativ 200 de milioane de euro. Ne-am schimbat abordarea, nu mai urmărim să facem îndiguiri, ci să lăsăm mai mult spaţiu pentru râu. Anul acesta sperăm să putem finaliza şi cinci baraje. Ar fi primele după 1989 şi în felul acesta vom crea rezerve de apă pentru industrie, agricultură şi po­pulaţie”, a spus Lucia Ana Varga, secretar de stat din Ministerul Me­diului şi Dezvoltării Durabile. Demnitarul a amintit şi programul iniţiat anul trecut de minister, prin care autorităţile locale sunt sprijinite să reabiliteze spaţiile verzi sau să construiască altele noi: “Lucrăm la legea spaţiilor verzi, sperăm să obţinem ca viitoarea formă a legii să interzică distrugerea de spaţii verzi. Anul trecut am acordat 60 de milioane de lei pentru 102 parcuri, anul acesta avem pregătite alte 60 de milioane şi am primit deja 13 proiecte”, a mai spus Lucia Varga. Guvernanţii au anunţat şi că lucrează la diverse strategii pentru securitatea energetică, reîmpăduriri, interzicerea folosirii cianurilor în minerit.

Temperaturi

Temperatura medie din Ro­mâ­nia a crescut în ultima sută de ani cu 0,5 grade Celsius, în­ca­drându-se în tiparele înregistra­te în toată lumea. Cercetarea a fost realizată de Administraţia Naţională de Meteorologie, lu­ân­du-se în calcul date culese între 1901 şi 2007. În lume, cli­ma s-a încălzit cu 0,7 grade între jumă­tatea secolului al XIX-lea şi 2007. Creşteri mai mari s-au în­registrat în zona extracarpatică. În Transilvania, tempera­­tu­ra a crescut mai mult în zona Baia Ma­re, poluată istoric. S-a con­­st­a­­tat creş­terea frec­ven­ţei anu­­ale a zilelor tropicale, des­creş­terea zilelor de iarnă, creş­te­rea dura­tei maxime a zilelor fără precipitaţii sau creşterea duratei ma­xime a zilelor fără preci­pi­ta­ţii.

Apă

În ceea ce priveşte resursele de apă, scenariile realizate de specialişti arată că ele vor scă­dea dramatic până la sfârşitul acestui secol. În pre­zent, aceste rezerve se ridică la aproximativ 135 de miliarde de metri cubi (din care 40 de mi­liarde de metri cubi proveniţi din apele interioa­re, 85 de miliarde de metri cubi proveniţi din Du­nă­re şi 10,3 mi­liarde de metri cubi din apele subt­­erane). Vom avea probleme pe cursurile inferioare ale râu­ri­lor mari, care se vor reduce semnificativ dacă tem­peraturile vor creşte în ur­mătoarele decenii.

alexandru.nastase@jurnalul.ro