Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Câţiva pumni de cenuşă, câteva cuie şi scoabe, o bucată minusculă de pânză şi câteva bobiţe de plumb. Cam asta a mai rămas din celebrele opere de artă furate de un grup de români, de la muzeul Kunsthal, din Rotterdam, Olanda.
Paul Gauguin, Matisse, de Haan, Lucian Freud, Monet, Picasso sunt printre cei mai mari artişti ai lumii. Lucrările lor, cele furate din muzeul de la Rotterdam, au sfârşit într-o sobă dintr-o baie din localitatea Carcaliu, din judeţul Tulcea, România. Să nu uităm să adăugam că este posibil să fi ars. Încă nu s-a dat sentinţa în acest proces.
Concluziile expertizei
Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) a prezentat joi concluziile expertizei în cazul probelor ridicate de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism la percheziţia din 1 martie, comuna Carcaliu.
Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul MNIR, a spus că, în urma analizării compoziţiei chimice a probelor primite de la anchetatori şi a evidenţierii în interiorul acestora a pigmenţilor specifici picturilor pe pânză, a reieşit că cenuşa provine din arderea a cel puţin trei opere de artă datate înainte de sfârşitul secolului al XIX-lea, probabil patru, a mai completat el.
Hârtia, probabil e... scrum
Despre soarta celorlalte opere de artă nu se poate spune nimic, în sensul că, fiind lucrări acuarele realizate pe hârtie, iar în cazul în care o astfel de lucrare este arsă, aceasta nu lasă urme.
Atunci când s-au ridicat probele, anchetatorii au dărâmat soba şi aşa s-a reuşit găsirea în cenuşă a unor cuie realizate manual, din secolul al XIX-lea, cuie utilizate în activitatea de pictură; s-au mai descoperit şi câteva scoabe, acestea fiind utilizate tot la tablouri pe pânză, dar în secolul al XX-lea. Posibil ca acestea să provină de la una dintre lucrările de artă restaurate recent. Despre care este vorba, încă nu se ştie.
De asemenea, foarte important, pigmenţii de vopsea identificaţi şi plumbul găsit în cenuşă au dus la concluzia că este vorba de rămăşiţe ale unor opere de artă, picturi realizate în tehnica ulei pe pânză, în secolul al XIX-lea, atunci când încă se mai foloseau vopseluri periculoase, care conţineau plumb, arsenic etc.
Experţii
Analiza fizico-chimică a fost desfăşurată în perioada 26 aprilie-18 iulie 2013, de o echipă formată din trei experţi a Centrului de Cercetări şi Investigaţii Fizico-Chimice şi Biologice din cadrul muzeului, alcătuită din dr. Gheorghe Niculescu, dr. ing. Migdonia Georgescu şi cercetător ştiinţific Zizi Baltă, care au analizat cenuşa, utilizând mai multe metode, şi anume microscopia optică şi electronică, spectrometria cu fluorescenţa de raze X şi difracţia de raze X.
Patru dintre cele şapte lucrări furate “Femme devant une fenetre ouverte, dit La Fiancee” (1888) de Paul Gauguin; “Autoportrait” (circa 1890) de Meyer de Haan; “La liseuse en blanc et jaune” (1919) de Henri Matisse şi “Woman with Eyes Closed” (2002) de Lucian Freud au fost realizate în tehnica ulei pe pânză, a subliniat Târnoveanu.
Celelalte lucrări “Tete d’Arlequin” de Pablo Picasso, “Waterloo Bridge” şi “Charing Cross Bridge” de Claude Monet fiind realizate pe carton (hârtie), nu au lăsat nicio urmă.
Costurile expertizei?
Costurile acestei expertize realizate de specialiştii de la MNIR solicitate de anchetatori încă nu au fost stabilite, dar în general se ridică la zeci sau sute de mii de euro, a spus directorul MNIR. Acesta a propus o modificare a legislaţiei, atât a celei româneşti, cât şi la nivel internaţional, faptele de felul acesta, de distrugere a unor opere de artă de valoare universală să poate fi încadrate ca şi crimele împotriva umanităţii. “A fost o acţiune monstruoasă, ca a talibanilor care au distrus statuile”, apreciază acesta.
Cele şapte tablouri au fost sustrase în luna octombrie a anului 2012. Hoţii au pătruns printr-o ieşire de urgenţă din spatele galeriei, au luat tablourile de pe perete şi au fugit, totul în numai două minute. Să fi fost hoţii atât de deştepţi sau a existat şi o neglijenţă a celor de la muzeul olandez?
Ancheta şi procesul
La 13 august va fi primul termen al procesului în care Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat şi, în lipsă, Adrian Procop, sunt acuzaţi în dosarul privind furtul celor şapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam. Valoarea prejudiciului a fost estimată la 18 milioane de euro.
Potrivit Mediafax, Adrian Procop şi Radu Dogaru sunt acuzaţi că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, au intrat prin efracţie în Muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Darie, de unde au furat şapte picturi în ulei şi acuarele. Alexandru Mihai Bitu este acuzat că a aderat la grupul infracţional şi i-a ajutat pe Dogaru, Darie şi Procop în încercarea de a valorifica tablourile furate, precum şi că a intermediat comercializarea operelor de artă. Petre Condrat a fost trimis în judecată pentru tăinuire, fiind acuzat că a înlesnit inculpaţilor Dogaru şi Darie valorificarea a două dintre operele de artă, “cunosc că că acestea provin din săvârşirea unei infracţiuni”, au precizat procurorii. Olga Dogaru, mama lui Radu Dogaru, este acuzată că ar fi transportat şi ascuns tablourile care au fost furate de la muzeul din Rotterdam.
Declaraţia mamei lui Dogaru
Iată declaraţia mamei lui Radu Dogaru, potrivit rechizitoriului, citat de Mediafax: “După arestarea fiului meu, în ianuarie 2013, m-am speriat foarte tare, înţelegând că fapta comisă de ei este gravă, întrucât bunurile pe care le-au sustras au o valoare foarte mare. (...) Teama mea a fost accentuată şi de faptul că nu am mai putut să iau legătura deloc cu Radu, întrucât, având buletinul expirat, nu am putut să-l vizitez la arest, de asemenea, celălalt fiu al meu, Cosmin, este stabilit în Marea Britanie, iar soţul meu este în stare de deţinere la penitenciarul Tulcea”, le-a spus Olga Dogaru procurorilor DIICOT.
Aceasta ar fi luat legătura cu Natalia Timofei, prietena lui Radu Dogaru, pe care a rugat-o să o ajute să mute tablourile de la sora ei, Marfa Marcu. “În jurul datei de 20-22 ianuarie 2013, ne-am deplasat pe seară, amândouă cu maşina mea, de la domiciliul sorei mele Marcu Marfa. Aceasta mi-a dat geamantanul în care erau tablourile, cu aceeaşi ocazie luând de aici şi armele de vânătoare ale fiului meu. Împreună cu Nataşa, ne-am deplasat la locuinţa acesteia şi am îngropat geamantanul în curtea casei de vizavi de casa Nataşei, cunoscând că această casă este părăsită”, se arată în declaraţia Olgăi Dogaru, din rechizitoriul întocmit de procurorii DIICOT. Lucrurile nu s-au oprit aici. Pentru că două dintre tablouri nu intrau foarte bine într-un geamantan, Olga Dogaru a spart geamurile şi le-a aruncat în toaleta din curtea casei părăsite, după care a pus operele de artă în geamantan şi le-a îngropat. Apoi, în jurul datei de 24 ianuarie, Olga Dogaru a rugat-o pe Natalia Timofei să mute din nou operele de artă în cimitirul de peste stradă de locuinţa sa. Iată declaraţia: “În aceeaşi seară, eu cu Nataşa am împachetat fiecare tablou în câte o pungă de plastic, apoi trei tablouri le-am pus într-un sac de plastic, pe care l-am închis şi patru tablouri într-un alt sac, rezultând astfel două colete. Aceste două colete conţinând cele 7 tablouri le-am pus împreună într-un alt sac. Am făcut acest lucru întrucât intenţionam să le îngropăm şi doream să le protejăm cât mai bine de umezeala din pământ, având în vedere că era luna ianuarie”, le-a spus Olga Dogaru procurorilor.
Dar gândul cel bun, acela de a proteja tablourile, a fost învins de cel de a-şi proteja fiul. Aşa că, la aproximativ patru zile după percheziţia făcută de anchetatori la 13 februarie, Olga Dogaru a hotărât să ardă tablourile.
“Am făcut întâi focul în soba din baia mea, după care m-am deplasat în cimitir şi am dezgropat tablourile, reîntorcându-mă acasă cu acestea. Am băgat coletul sacul în care erau împachetate cele şapte tablouri, fără să-l mai desfac, în sobă, am pus câteva lemne, papucii, şoşonii din cauciuc cu care fusesem încălţată şi am aşteptat să ardă complet. Acestea au ars destul de repede şi am văzut că tablourile arseseră complet. A doua zi, eu personal am curăţat soba, scoţând cenuşa, pe care am pus-o într-o roabă şi am lăsat-o în curte. Apoi l-am rugat pe Gioni, omul care ne ajută prin curte, să arunce cenuşa la groapa de gunoi, care este o râpă”, a declarat Olga Dogaru, în faţa procurorilor.
Acum, femeia regretă...
Reporterul France Presse, la Carcaliu
Iar subiectul face înconjurul lumii, prin intermediul presei occidentale, care nu o dată a comentat “sacrilegiul” arderii tablourilor unor maestri ai artei, o ştire considerată aproape de necrezut.
Reporterul agenţiei France Presse s-a deplasat la Carcaliu pentru a afla cum a perceput comunitatea locală povestea tablourilor furate şi arse. Vestea “a creat un şoc pentru o comunitate neobişnuită cu percheziţiile poliţiştilor mascaţi”, mărturiseşte Ecaterina, o localnică de 66 de ani.
“Aş fi preferat ca nimic din toate acestea să nu se fi întâmplat. Mi-ar fi plăcut să se vorbească despre satul nostru pentru costumele sale populare, pentru cultura sa şi nu din cauza tablourilor furate”, s-a confesat şi primarul localităţii, Anica Toma. “Realitatea este că oamenii satului lucrează din greu şi nu fac probleme”, adaugă aceasta, sperând că acţiunile reprobabile ale câtorva oameni nu vor arunca o pată asupra întregii comunităţi. Majoritatea celor 3.000 de locuitori sunt lipoveni, doar 1.250 dintre ei, majoritatea pensionari, trăiesc în permanenţă în sat, ceilalţi lucrează mai ales în Italia, în construcţii sau ca îngrijitori de vârstnici.
Radu Dogaru, principalul acuzat de furt şi care are 20 de ani, face parte dintr-o familie mixtă, din mamă lipoveană şi tată român. Deja în colimatorul justiţiei pentru cazuri de omucidere şi trafic de persoane, el este descris de unii săteni drept violent şi liderul unei bande criminale.
“Din păcate, această poveste a murdărit imaginea satului nostru, iar noi suntem nişte oameni muncitori”, regretă o altă săteancă, doamna Pamfil, care nu a dorit să-şi dea numele întreg. Lipovenii sunt cunoscuţi pentru faptul că au muncit cu miile pe şantierele publice în timpul comunismului, mai precizează reporterul France Presse.
