Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În urmă cu un veac, populaţia României număra 15,9 milioane de persoane, faţă de 19,6 milioane în prezent, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Sporul natural al populaţiei, era pozitiv în 1919, conform Anuarului Statistic din 1922, primul anuar publicat de INS după Marea Unire, ]n timp ce acum este negativ.
Românii făceau aproape de două ori mai mulţi copii acum un secol decât în prezent. Peste 365.000 de copii se năşteau în 1919, faţă de circa 192.000 în 2017, potrivit datelor INS. În urmă cu un secol, statisticile urmăreau inclusiv numărul de copii nelegitimi născuţi, un indicatori care astăzi a dispărut din baza de date a INS. În ceea ce priveşte natalitatea, un rol decisiv a avut evoluţia cunoştiinţelor medicale şi de contracepţie. “În trecut femeile nu puteau alege nici numărul copiilor şi nici momentul conceperii. În afară de o eventuală abstinenţă sexuală totală, alte pârghii de contracepţie nu existau. Erau câteva pârghii, dar primitive, empirice cu rate de eşec relativ mari. O femeie putea evita 2-3 sarcini, dar nu le putea evita cu regularitate”, spune istoricul Bogdan Murgescu, profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universității din București.
Românii fac de două ori mai puţini copii, faţă de acum un secol. Numărul divorţurilor şi al condamnărilor la închisoare a crescut de peste 10 ori.
Divorţul, aproape necunoscut
Acum mai bine de un secol divorţul era un concept foarte rar întâlnit. În 1912 în România au existat doar 3.016 divorţuri, faţă de peste 31.000 de divorţuri în 2017, conform datelor INS. Practic, incidenţa divorţurilor a crescut de 10 ori în ultimul secol. “Speranţa de viaţă a oamenilor, după Primul Război Mondial, era de până la 40 de ani faţă de peste 70 de ani în prezent. Prelungirea duratei vieţii a însemnat şi prelungirea căsătoriilor, care pot supravieţui sau nu. În plus, la începutul anului 1920 femeia avea avea drepturi mai puţine decât bărbaţii. Nu putea decide asupra bunurilor comune. Era extrem de vulnerabila dacă se despărţea de soţ. Astfel, căsătoriile continuau chiar dacă ascundeau realităţi oribile, potrivit istoricului Bogdan Murgescu.
Infracţionalitatea, era foarte scăzută
În urmă cu 100 de ani România avea de 10 ori mai puţini condamnaţi la închisoare decât în prezent, respectiv 3.326 de condamnaţi, faţă 35.396 în 2017, potrivit datelor INS. “Erau ceva mai puţin condamnări la închisoare pentru că tipul de pedepse era diferit. Ponderea amenzilor era mai mare”, spune istoricul Bogdan Murgescu.
Citește pe Antena3.ro
De la 10.000 la 400.000 de studenţi
În ceea ce priveşte mediul academic, România avea în 1920 doar 10.183 de studenţi, de 40 de ori mai puţini decât în prezent. În 2017 peste 408.000 de studenţi erau înscrişi la licenţă. Practic, acum în România doar numărul de studenţi străini ajunge la 10.000 de persoane, potrivit ultimelor declaraţii făcute de Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei. Cei 10.000 de studenţi din 1920 aveau un număr limitat de specializări spre care se puteau orienta, şi anume: Drept, Litere, Ştiinţe, Medicină, Farmacie şi Teologie.
„Evident că învăţământul superior a evoluat mult în România şi în lume. Proporţia tinerilor care urmau studii superioare era între 1 şi 2 % dintr-o generaţie în urmă cu un veac. În unele ţări nordice, cum ar fi Finlanda, Danemarca, Suedia, proporţia celor care urmează studii superioare ajunge la jumătate dintr-o generaţie. Nu este cazul României, care este codaşă la acest capitol faţă de ale ţări europene`”, a spus Bogdan Murgescu.
Numărul companiilor a crescut de 50 de ori
În ceea ce priveşte harta economică, numărul de companii a crescut de peste 50 de ori în ultimul secol, de la 10.175 de companii în 1919, la peste peste 527.000 de comapanii în 2016, potrivit datelor INS. Din cele peste 10.000 de companii înregistrate în 1919, aproape 4.000 de firme aveau ca obiect de activitate “Alimente şi băuturi”. Cele mai multe companii, 2.917 firme, erau înregistrate în judeţul Ilfov. “Este firesc să crească numărul de companii, mai ales în condiţiile în care a crescut ponderea serviciilor economice. Am totuşi rezerve în ceea ce priveşte numărul de firme din trecut, în condiţiile în care gospodăriile individuale nu erau considerate firme înregistrate, deci numărul firmelor refectă imperfect realitatea economică. Acum 100 ani, economia era concentrată în câteva ramuri: industria alimentară de prelucrare a produselor agricole, industria uşoară cum ar fi textilele şi industria extractivă de ţiţei, cărbune şi alte metale”, a mai spus istoricul Bogdan Murgescu.
Coşul zilnic de acum 100 de ani
Doar un sfert din populaţia ţării locuia în mediul urban în urmă cu un secol. Coşul de cumpărături al românului de la oraş era format în principal din păsări, peşte, carne de porc, mezeluri, ouă, lapte, unt, untură, lumânări, săpun de rufe, făină, mălai, tărâţe, cartofi, ceapă şi fasole. Românii din mediul rural cumpărau în principal doar ceea ce nu puteau produce în casă, cum ar fi sare, zahăr, chibrituri sau cărţi de joc.
