Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Compania de stat Cupru Min a fost inchisa teoretic la 1 ianuarie 2007. Atunci toti angajatii au fost disponibilizati si recompensati cu salarii compensatorii. Dar baietii destepti din anturajul Partidului Democrat Liberal nu au stat degeaba. Au pus imediat ochii pe avutia statului, incercand din rasputeri sa resusciteze societatea pe care au transformat-o intr-o "filiala" de partid. Mai ales ca productia de cupru din ultimele luni ale anului 2006 inca nu fusese valorificata. Liderul de sindicat, Viorel Hutuleac, sustine ca au ramas aproximativ 1.000 de tone de cupru pe stoc a carui valoare pe piata se invartea in jurul sumei de 7 milioane de euro. Culmea, la cateva zile dupa ce s-a pus lacatul pe usa companiei, cativa "pilosii" au fost reangajati fara sa returneze salariile compensatorii. Unul dintre acestia a fost Eugen Coldea care detinea functia de directorul economic si actionar al firmei Abrud Contab SRL. Conducerea Cupru Min a incheiat cu firma directorului Eugen Coldea un contract de prestari servicii. "In 2007 pana in 2009 am avut contractul de prestari de servicii. Valoarea contractului a variat in functie de servicii. Se faceau lucrari de contabilitate, financiare plus alte lucrari pe care imi erau cerute de conducerea societatii. Eram actionar la firma de contabilitate, dar nu lucram la CupruMin. Faceam doar prestari de servicii", sustine Coldea. Potrivit datelor de la Ministerul de Finante, firma lui Coldea a avut in perioada 2007-2009 o cifra de afaceri de aproximativ 300.000 de euro. Cifra de afaceri i-a scazut brusc in anul 2010 la aproape 2.500 de euro. Intrebat ce s-a intamplat cu stocul de cupru, acesta a ridicat din umeri spunand ca nu mai stie.
Secretarul PDL Abrud, numit "general"
Sindicalistul Viorel Hutuleag sustine ca sefii de la Cupru Min au fost reangajati pe criterii politice: "Societatea fiind in proces de privatizare sefii au primit contracte pe durata determinata. Daca nu erau de la PDL nu li se prelungea contractul. Si-au angajat rudele si au cheltuit bani in prostie. Au obtinut si trei perioade de subventionare cand nu mai trebuia subventionata activitatea de la Cupru Min. Practic s-au obtinut subventii pentru angajarea membrilor de partid". Ultima mutare strategica a fost facuta la inceputul anului 2009 de catre ministrul Economiei, Adriean Videanu, care l-a uns pe viceprimarul orasului Abrud, Pavel Nicolae Victor in functia de director general al companiei de stat. Tanarul Pavel Nicolae Victor detinea si functia de secretar al oragnizatiei PDL Abrud. Am vrut sa stam de vorba despre situatia de la Cupru Min cu directorul general Pavel Victor, dar acesta a fugit pur si simplu din birou. Potrivit datelor oficiale, la Cupru Min sunt 453 de angajati, din care o treime face parte din stafful administrativ. Oare de ce s-au mai platit salarii compensatorii?
Plangeri penale
"La 5 ianuarie 1999, ministrul Berceanu a pus in practica actiunea de distrugere a sectorului minier nemetalifer prin decuplarea exploatarilor miniere din cadrul CNCAF Minvest S.A Deva de la reteaua de distributie a RENEL", povesteste Hutuleac. Aceasta actiune a fost corelata de reducerea subventiilor, cresterea tarifelor la energie, introducerea unor taxe de redeventa miniera si accize, suprataxe vamale la reactivi, cresterea preturilor la combustibil, iar preturile la produsele miniere au fost reactualizate cu intarzieri foarte mari. Hutuleac sustine ca prin decluparea de la reteaua de energie electrica s-au urmarit niste interese meschine: "in 1999-2000 la Abrud a fost sistata productia timp de sase luni, inregistrandu-se pierderi de 3 milioane de dolari, cu tot cu subventii. Atunci, CupruMin a intrat in colaps economic". Tot in atunci s-a cumparat un TIR de salopete in valoare de 6 miliarde de lei vechi, iar cantinele de la Ghelari, Teliuc si Deva au fost aprovizionate cu ceapa si morcovi din Dolj. Pentru aceste lucruri, Berceanu s-a ales cu o plangere penala pentru subminarea economiei nationale. Nici Adriean Videanu nu a scapat de furia sindicalista, fiind acuzat ca a alocat importante sume de bani sub forma unui ajutor de stat mascat pentru activitate comerciala care intra sub incidenta restrictiilor introduse de UE si asumate de Romania prin tratatul de aderare. "Prejudiciile aduse statului in perioada 2009-2011 sunt de peste 10 milioane de euro", a precizat sindicalistul.
