Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, şi-a construit cariera la adăpostul clasei politice controlată de preşedintele României, Traian Băsescu. În anul 2006, ministrul Justiţiei Monica Luisa Macovei o propune pe Laura Kovesi pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind acceptată pe post de Traian Băsescu. Înainte de a fi unsă pe funcţie, Kovesi era procuror şef la Direcţia de Investigarea a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Sibiu. Foştii procurori adjuncţi ai DIICOT Ciprian Nastasiu şi Angela Ciurea au acuzat-o pe Kovesi de faptul că le-ar fi solicitat să tergiverseze dosarele privind privatizările strategice. Mai mult, aceasta l-ar fi delegat pe consilierul ei personal, procurorul Valentin Horia Şelaru, să dea Neînceperea Urmăririi Penale în cazul Alro faţă de Elena Udrea, Theodor Stolojan sau Verestoy Attila. În paralel, fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, Florin Apostu, a fost interceptat de procurorii DNA, în timp ce discuta cu tatăl Laurei Codruţa Kovesi, Ioan Lascu, rugându-l pe acesta să îl ajute pentru a ajunge la Procurorul General al României de la acea vreme. De atunci a început prigoana împotriva sibienilor.
Fostul procuror DIICOT Ciprian Nastasiu scrie în cartea sa “Prădarea României” că tatăl şi fostul soţ al şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, erau urmăriţi operativ de Serviciul Român de Informaţii. “Laura Codruţa Kovesi a fost numită de preşedinte să îl înlocuiască pe Ilie Botoş în octombrie 2006, în ciuda mărturiei prezentate de serviciile secrete referitor la soţul şi tatăl acesteia, Ioan Lascu, conform căreia aceştia se aflau sub urmărire informativă. Eduard Kovesi are dosar de urmărire informativă la SRI Sibiu din 1995. Eduard Kovesi, conform DUI, a furnizat date şi informaţii de interes operativ unui ofiter de informaţii maghiar, ofiţer care în prezent este europarlamentar al statului maghiar. În septembrie 2009, Preşedintele Băsescu, după votul negativ dat de CSM, a numit-o din nou pe Laura Kovesi Procuror General pentru încă trei ani”, se precizează într-o notă de subsol a cărţii “Prădarea României”.
Numele Laurei Kovesi apare şi în stenogramele din dosarul fostului prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, Florin Apostu. Acesta a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru trafic de influenţă, fiind acuzat că a încercat să intervină pe lângă Laura Codruţa Kovesi, în mandatul ei de Procuror General al României, pentru a promova un recurs în interesul legii, în favoarea companiei Atlassib, controlată de omul de afaceri Ilie Carabulea. În acest dosar apar stenogramele discuţiilor avute de Ioan Lascu cu prim-procurorul Florin Apostu. În 2 august 2010, Florin Apostu îl sună pe Ioan Lascu, rugându-l pe acesta să îl ajute pentru a ajunge la Kovesi, pe atunci Procuror General al României. O luna mai târziu, în 7 septembrie 2010, Apostu îi spune lui Carabulea că o să plece la Bucureşti să o întâlnească pe Codruţa Kovesi, oferindu-se, totodată, să ia memoriul omului de afaceri şi să-l transmită personal.
Apostu şi Kovesi s-au întâlnit în biroul prim-procurorului Parchetului Judecătoriei Sibiu. Dar discuţia lipseşte de la dosar. La cererea instanţei, DNA a trimis nişte CD-uri care nu s-au putut deschide. Acest lucru a fost recunoscut de Apostu într-o declaraţie dată în faţa procurorilor DNA în 21 octombrie 2010: “Arăt că nu am făcut niciun fel de demersuri, întrucât eu am luat memoriul de la o angajată a firmelor învinuitului Ilie Carabulea, dar acesta se afla în biroul meu, nu l-am predat, chiar în situaţia în care am fost vizitat la birou de Procurorul General al României din câte îmi amintesc săptămâna trecută, dar nu i-am spus nimic”. La scurt timp după ce au fost făcute publice a început prigoana împotriva sibienilor.
Ioan Berghezan, condamnat cu executare
Fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu Ioan Berghezean a fost anchetat şi condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. Ioan Berghezan a fost dat pe mâna judecătorilor de către procurorii DNA Braşov, pe baza unui dosar la care au lucrat începând din 2006. În acea perioadă, Berghezan lucra în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba. Procurorii anticorupţie l-au prins în timp ce negocia suma de 40.000 de euro, pentru a interveni pe lângă o serie de magistraţi în favoarea unui “prieten”. Favoarea cerută de Berghezan era de a se aproba cererea de ridicare a interdicţiei de a părăsi ţara, cerere formulată de o persoană condamnată. Din cei 40.000 de euro solicitaţi, Ioan Berghezan a primit 20.000 de euro, pe care trebuie să îi returneze.
Ilie Carabulea, din DNA în DNA
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe Ilie Carabulea în 2012 la un an şi şase luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită. El a fost judecat, în calitate de asociat şi administrator al unor companii din cadrul Atlassib Holding Sibiu, pentru dare de mită şi cumpărare de influenţă. Omul căruia Carabulea i-a oferit mită constând în contravaloarea reviziei unei maşini şi i-a cumpărat astfel influenţa este Nicuşor Florin Apostu. Doi ani mai târziu, în ianuarie 2014, Ilie Carabulea a fost săltat din nou de DNA, în cadrul unei anchete privind fapte de corupţie în care sunt implicaţi şi funcţionari din domeniul supravegherii asigurărilor. De la locuinţa din Sibiu a fiului lui Carabulea anchetatorii au ridicat mai multe documente. Acţiunea procurorilor DNA a fost sprijinită de SRI.
Familia Vonica, decimată
Daniela Ioana Vonica, soţia lui Ilie Vonica, coproprietară a afacerii Polisano, a fost arestată în dosarul reţetelor false. Soţul ei, Ilie Vonica, s-a sinucis la scurt timp după ce a fost adus la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a fi audiat. Familia Vonica este considerată una dintre cele mai bogate din Sibiu, cu o avere estimată la circa 130 de milioane de euro. Polisano cuprinde mai multe centre medicale şi spitale, precum şi o reţea de farmacii manageriate de Daniela Vonica. Ilie Vonica a fost un om modest, discret şi foarte bogat. Averile stârnesc invidii, nasc multe curiozităţi şi îl pun mereu în centrul atenţiei comunităţii. Despre Vonica se vorbea cu respect în oraş, aparent duşmăniile l-au ocolit. În jurul lui se ţesea povestea de succes, cu care Sibiul se mândrea.
Citește pe Antena3.ro
