Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, este urmărit penal pentru abuz în serviciu, fiind acuzat de procurori că a împiedicat controale ale Curţii de Conturi şi a creat un prejudiciu de 30 de milioane de euro, prin faptul că nu a emis sau prelungit autorizaţii de construire a unor centrale eoliene.
În aşteptatea deciziei dacă va fi arestat preventiv pentru 30 de zile, Constantinescu a declarat că a fost reţinut în urma unor acuzaţii ale unui escroc, respectiv Turbatu Marian, care a înşelat CJ Constanţa şi i-a făcut plângere.
Denunţătorul lui Nicuşor Constantinescu este un controversat om de afaceri din Constanţa, printre primii dezvoltatori de parcuri eoliene. Marian Turbatu este preşedinte al Asociaţiei Eoliene Române şi, alături de fratele său, Richard Turbatu, este asociat în mai multe firme de profil: Romwind, Romwind Internaţional, Energii Alternative, NEG Project One, NEG Project Two etc., prin care dezvolta proiecte eoliene de sute de milioane de euro, în Topraisar, Ciocârlia, Mihai Viteazu sau Beidaud – Tulcea. Una din primele firme înfiinţate pentru investiţiile în energia verde, NEG New Energy Grup, a ajuns să-şi piardă terenurile, ca urmare a datoriilor acumulate către bugetul de stat. Fiscul a pus sechestru pe mai multe bunuri imobile ale societăţii comerciale încă de anul trecut, a organizat licitaţii, dar din cauza preţurilor mari de pornire nu toate terenurile au fost vândute. NEG New Energy Grup a fost creată în 2004, dar în evidenţele Ministerului de Finanţe nu mai apare niciun fel de bilanţ contabil din anul 2009, când avea creanţe de peste 6,6 milioane de lei şi datorii totale de aproape 4 milioane de lei.
Marian Turbatu a declarat presei că a câştigat în instanţă nu mai puţin de 30 procese cu Nicuşor Constantinescu. “Niciunul dintre ele nu a fost respectat. Judecătorii l-au pus să emită actele şi el nu a vrut. Este un abuz în serviciu”, a declarat acesta. Turbatu susţine că Nicuşor Constantinescu se face vinovat de trei tipuri de infracţiuni, abuz în serviciu, infracţiuni legate de refuzul emiterii actelor de urbanism şi nerespectarea hotărârilor judecătoreşti. Mai mult, el afirmă că la CJ Constanţa sunt stabilite tarife pentru mită. “Constantinescu nu cere niciodată şpagă direct, dar Consiliul Judeţean Constanţa avea tarife stabilite pentru emiterea certificatelor de urbanism. Eu am dus la DNA colegi care au avut cereri de mită de la Nicuşor. În Dobrogea nu există parc eolian pe raza CJ Constanţa cu un patron căruia să nu i se fi cerut favoruri”, a mai declarat acesta.
Ce susţine DNA
Potrivit comunicatului DNA, Nicuşor Constantinescu este acuzat de trei infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice şi 21 de infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Din ordonanţa de reţinere întocmită de procurori a rezultat că există date şi indicii temeinice potrivit cărora, în perioada 2011-2013, Nicuşor Constantinescu a refuzat în mod repetat să pună la dispoziţia auditorilor Curţii de Conturi documentele şi informaţiile solicitate, împiedicând astfel efectuarea a trei controale incluse în programul de activitate al acestei instituţii.
“A fost creat un folos necuvenit Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri (RAJDP) Constanţa, constând în faptul că activitatea sa a fost sustrasă verificării, în condiţiile în care fondurile de care a beneficiat RAJDP Constanţa din resursele publice în perioada supusă controlului au fost de peste 200 de milioane lei. Mai mult, există date că din aceste sume au fost efectuate plăţi nelegale, aspecte care impuneau lămuriri prin efectuarea controlului şi care fac obiectul unui alt dosar penal aflat pe rolul DNA”, arată DNA.
Procurorii DNA susţin că, în perioada 2007-2014, preşedintele CJ Constanţa nu a respectat dispoziţiile legale care îl obligau să procedeze la emiterea, respectiv la prelungirea a 12 certificate de urbanism şi a autorizaţiilor de construire a unor centrale şi generatoare eoliene, solicitate de două societăţi comerciale, prin aceste acţiuni producând un prejudiciu de aproximativ 30 de milioane de euro.
Citește pe Antena3.ro
