Depozite radioactive şi la noi

PROIECT ● România, forţată să aibă grijă de deşeurile nucleare
România va trebui să construiască un depozit pentru deşeurile slab şi mediu radioactive pînă în 2014 şi unul pentru cele puternic radioactive pînă în 2055, aceasta fiind o adevărată provocare, avînd în vedere condiţiile ce trebuie îndeplinite.

PROIECT ● România, forţată să aibă grijă de deşeurile nucleare
România va trebui să construiască un depozit pentru deşeurile slab şi mediu radioactive pînă în 2014 şi unul pentru cele puternic radioactive pînă în 2055, aceasta fiind o adevărată provocare, avînd în vedere condiţiile ce trebuie îndeplinite.

Conform planurilor Agenţiei Naţionale pentru Deşeuri Radioactive, primul depozit va fi amenajat pînă în 2014, în localitatea Saligny din Dobrogea, aflată în apropierea centralei nucleare de la Cernavodă, informează Mediafax. "Aici vor fi depozitate reziduurile slab şi mediu radioactive rezultate în urma activităţilor de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Depozitul va fi unul de mică adîncime, urmînd să fie săpat nu mai mult de cinci-zece metri în pămînt", au declarat ieri, într-o conferinţă de presă, reprezentanţii ANDRAD.

ÎNCĂ PROSPECTĂM. Cel de-al doilea depozit va fi "o provocare" pentru România, avînd în vedere că, din moment ce este programat să primească deşeurile puternic radioactive reprezentînd combustibilul folosit la reactoarele de la Cernavodă, trebuie construit la o adîncime de 500 de metri sub pămînt.

"Ne aflăm în faza de prospectare, pentru a stabili amplasamentul acestui depozit", a declarat Stela Diaconu, managerul de comunicare al ANDRAD. Depozitele de acest gen pot fi construite doar în anumite tipuri de roci, a mai spus Diaconu, enumerînd şisturile verzi, rocile vulcanice, granitul şi sarea. "Din fericire pentru noi, România are toate aceste tipuri de roci, astfel că avem de ales atunci cînd vorbim despre amplasamentul viitorului depozit", a mai spus Diaconu. Potrivit acesteia, depozitul de mare adîncime va trebui amenajat pînă în anul 2055. Pînă la acel moment, deşeurile puternic radioactive reprezentînd combustibilul uzat de la reactoarele centralei de la Cernavodă se păstrează timp de cinci-şase ani într-un bazin cu apă, pentru răcire, iar ulterior ajung depozitate în alveole de beton în apropierea instalaţiilor nucleare. "Nu este nici un pericol să le depozităm în aceste condiţii, întrucît există măsurători care se fac permanent şi care nu au arătat, pînă acum, depăşiri ale nivelului normal de radiaţii în zonă", a mai spus Diaconu.

Fonduri UE

Ca în multe alte domenii, din cauza ignoranţei guvernanţilor, ţara noastră este în pericol de a pierde bani comunitari. Astfel, România poate pierde, în toamnă, fonduri europene de 6,1 milioane de euro, prin programul PHARE, dacă pînă la 30 noiembrie nu reuşeşte să contracteze patru proiecte în domeniul managementului deşeurilor radioactive.
"Nu ne vin ofertanţii. Nu este suficient să faci proiecte bune, avem aprobarea, avem banii, dar se pare că procedura de contractare şi modul de lucru al Oficiului PHARE pentru Contractare şi Plăţi sînt greu de înţeles pentru partenerii străini", a spus preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Deşeuri Radioactive, Gheorghe Ioniţă, care a adăugat că pentru aceste proiecte este nevoie de firme din străinătate, care au experienţa necesară, potrivit Agerpres.