Deputaţii au adoptat Codul Silvic în forma sa iniţială

Plenul Camerei Deputaţilor a respins, miercuri, cererea preşedintelui Klaus Iohannis de reexaminare a Codului silvic, adoptând legea în forma iniţială.

În favoarea raportului comun al Comisiei pentru agricultură, Comisiei pentru mediu şi Comisiei juridice de respingere a cererii de reexaminare şi adoptare a Legii în forma iniţială, au fost 217 voturi pentru, 96 împotrivă şi nouă abţineri.

Codul silvic în forma iniţială a fost adoptat cu 218 pentru, 11 abţineri şi 95 împotrivă.

În dezbaterile din plenul Camerei Deputaţilor, deputaţii PNL au propus retrimiterea la comisie a reexaminării Codului silvic, motivând că nu au fost lăsaţi să depună amendamente, solicitarea fiind respinsă.

PSD şi UDMR au susţinut forma iniţială a proiectului, iar PNL a cerut adoptarea reexaminării.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, pe 23 martie, cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic pe motiv că limitează activitatea economică a operatorilor economici sau a grupului de operatori economici.

În cererea de reexaminare adresată preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şeful statului preciza că intervenţiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi sunt de natură să limiteze activitatea economică a operatorilor economici sau a grupului de operatori economici, având impact asupra mediului concurenţial şi, implicit, asupra economiei şi să creeze premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator.

"Apreciem că dispoziţiile art. 60 alin. (5) lit. f) şi g) - prin care se introduc: pragul maxim de 30% la achiziţia sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier naţional şi dreptul de preempţiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă - sunt de natură să aducă atingere principiilor libertăţii economice şi contractuale, ca fundamente esenţiale ale economiei de piaţă. Introducerea unei limitări arbitrare în activitatea operatorilor economici, care ar genera dezavantaje pentru unii şi avantaje pentru alţii, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurenţial şi ar putea atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligaţiilor asumate de statul român în calitate de stat membru al Uniunii Europene", susţinea, printre altele, în cererea de reexaminare, şeful statului.

Senatul a respins cererea de reexaminare în luna aprilie, Camera Deputaţilor fiind, pe acest subiect, for decizional.