Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Descentralizarea înseamnă, de multe ori, abuz la nivel local și haos în sistem, prin desprinderea de o coordonare de la centru și schimbarea ordonatorilor de credite. În loc să se asigure o mai bună gestionare a fondurilor, descentralizarea a creat baroni locali și instituții scăpate de sub control. Transferul atribuțiilor, deci și a bugetelor, de la ministere către autorități naționale și consiliile locale sau județene, a creat haos în anumite sectoare de activitate și această situație a afectat inclusiv legea salarizării unitare.
Învățământul preuniversitar are de suferit din cauza descentralizării, pe de o parte din cauza supunerii școlilor față de Consiliul Județean și Consiliul Local, dar și pentru că inspectoratele școlare au autonomie, față de Minister și Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP). “Salariile se plătesc prin Consiliul Local, de la bugetul de stat, Primăria fiind ordonatorul principal de credite. O parte infimă a salariilor este plătită de Ministerul Educației, pentru activități conexe – cluburi, casele corpului didactic și inspectorate. Mai există învățământul special, plătit prin Consiliul Județean. Investițiile se fac de către Consiliul Local, inclusiv reparațiile și construirea noilor școli, mai ales în campaniile electorale. De partea curriculară răspunde inspectoratul școlar și ARACIP”, explică Simion Hăncescu, liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FLSI). Pe același model descentralizat, cu aceiași ordonatori de credite, funcționează și Sănătatea, motiv pentru care Ministerul de resort nici măcar nu știe câte spitale sunt în țară, ce probleme au acestea sau ce salarii sunt în plată, în sistem. Datele cele mai importante nici măcar nu se mai centralizează la ministere, iar Hotărârile de Guvern sunt de multe ori ignorate și încălcate.
Viețile copiilor instituționalizați, la licitație
În privința Direcțiilor Generale de Protecția Copilului, Ministerul Muncii își împarte atribuțiile de control cu Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului (ANPDCA), în timp ce ordonator de credite este Consiliul Județean. Încălarea legilor-cadru și a HG-urilor se poate observa mai ales în sistemul de protecție a copilului, unde descentralizarea a lăsat loc liber pentru abuzuri de neoprit. În județul Dâmbovița, de exemplu, directoarea DGASPC a fost numită direct de conducerea CJ, prin două Hotărâri succesive ale CJ (nr 28/27.02.2009 și nr 18/18.01.2011), deși există o Hotărâre de Guvern (nr. 1434/2004) privind regulamentul cadru de organizare și funcționare a DGASPC, care spune că posturile de conducere se pot ocupa exclusiv prin concurs sau examen, în condițiile legii. Într-o situație foarte gravă, din partea Ministerului Muncii răspunde ANPDCA, care nu poate decât să trimită corpul de control și să dea sancțiuni, ce pot să nu fie aplicate de conducerea CJ. Nici persoanele instituționalizate – copii sau adulți – nici angajații DGASPC și ai centrelor de plasament nu se pot apăra de abuzurile conducerii județene, numite de conducerea politică a CJ în toate județele, astfel încât numirile se fac, evident, pe criterii politice. Gabriela Coman, directoarea ANPDCA, declara, pentru Jurnalul Național, în legătură cu situația din județul Dâmbovița, că nu poate interveni în numirea sau destituirea directorilor puși în funcție de președintele CJ, chiar dacă s-au descoperit rețele de prostituție în mai multe centre de plasament, iar Poliția și DIICOT cercetează activitatea DGASPC din 2015. Coman mai spune că ANPDCA nu poate face și treaba Parchetului, a Poliției, a DIICOT sau a Consiliilor Județene, iar atunci când informează Consiliile Județene, conducerea CJ nu aplică aproape niciodată sancțiuni angajaților DGASPC „care sunt oamenii lor”. „Problema mai este că noi ducem tot în spate, dar ar trebui să mai miște și celelalte instituții. Eu nu pot să fac o treabă în locul Direcției, în locul Poliției sau a Parchetului”, mai spune șefa ANPDCA.
Efecte negative asupra Legii salarizării
Descentralizarea a creat probleme și proiectului de lege a salarizării unitare, tocmai din cauza diferențelor foarte mari de venituri generate prin descentralizare, pentru că nu se știe nici astăzi care sunt salariile în plată. S-a dat undă verde interpretării diferite a actualei legislații, astfel încât angajații din aceleași domenii, pe aceleași posturi și cu același volum de muncă au salarii diferite, în funcție de deciziile luate la nivel local. De aici au apărut cele mai multe probleme de adaptare a contextului actual la noile grile stabilite prin Legea salarizării, doar teoretic unitară.
Titluti universitare autonome
Citește pe Antena3.ro
Nici universitățile nu stau mai bine, în privința descentralizării. „Există o coordonare de la centru sub aspectul aplicării legislației. Lucrul acesta ne-a ajutat foarte mult, mai ales în privința salarizării unitare. Acest tip de centralizare ne este util. În rest, avem autononie universitară, iar printre efecte se numără acordarea gradelor didactice, fără supervizarea CNADCU. Autonomia trebuie să fie controlată de Ministerul de resort, mai ales pentru a exista siguranța că nu se promovează oameni de a căror performanță unii se îndoiesc. O altă problemă este că nu se corelează piața muncii cu programele de studiu ale universităților. În plus, sunt programe de masterat făcute uneori după chipul și asemănarea celor aflați în conducerea universităților”, spune Anton Hadăr, președintele Alma Mater.
În învățământul preuniversitar, cea mai nouă propunere de descentralizare este mutarea cluburilor școlare și sportive în subordinea autorităților locale. Problema va fi legată de bugetele locale din care nu se vor putea plăti salariile. Sindicatele nu sunt de acord cu această idee, spunând că astfel se vor desființa cluburile iar consiliile locale vor pune mâna pe sediile acestora - ceea ce, probabil, a generat această propunere.
