Despre libertatea presei, pe un ton din ce în ce mai pesimist

Rapoartele cu privire la libertatea presei şi a jurnaliştilor în România continuă să fie îngrijorătoare. Conform Fredom House presa românească se bucură de o "libertate parţială”, în timp ce organizaţia Reporteri fără Frontiere vorbeşte despre cazurile de agresiune înregistrate lunar de către organizaţiile locale de apărare a presei.  Astăzi este ziua unei noi analize Agenţia de Monitorizare a Presei - ActiveWatch lansează Raportul FreeEx "Libertatea Presei în Romania – 2007".

Rapoartele cu privire la libertatea presei şi a jurnaliştilor în România continuă să fie îngrijorătoare. Conform Fredom House presa românească se bucură de o "libertate parţială”, în timp ce organizaţia Reporteri fără Frontiere vorbeşte despre cazurile de agresiune înregistrate lunar de către organizaţiile locale de apărare a presei.  Astăzi este ziua unei noi analize Agenţia de Monitorizare a Presei - ActiveWatch lansează Raportul FreeEx "Libertatea Presei în Romania – 2007".


România se află pe locul 94 în clasamentul libertăţii presei, realizat de Freedom House pentru anul 2007, cu un total de 44 de puncte, presa românească bucurându-se de o libertate parţială, potrivit raportului anual publicat pe site-ul organizaţiei şI preluat de Mediafax.

În clasamentul Freedom House privind libertatea presei, România se află pe locul 94 - după ce anul trecut s-a aflat pe locul 90 -, la egalitate cu Panama şi Peru. Pe primele zece locuri în top se află Finlanda, Islanda, Danemarca, Norvegia, Belgia, Suedia, Luxemburg, Andora, Olanda şi Noua Zeelandă şi Elveţia, iar pe ultimul loc - 195, Coreea de Nord.

Raportul constată că, în România, libertatea presei este protejată de Constituţie şi că Guvernul a început să respecte din ce în ce mai mult drepturile celor care exercită profesia de jurnalist.


LEGISLAŢIE. În 2006, autorităţile au adoptat o legislaţie prin care calomnia şi ofensele similare erau discriminate, ceea ce însemna că jurnaliştii nu mai riscau închisoarea pentru astfel de fapte. La începutul lui 2007, însă, Curtea Constituţională a anulat decizia de scoatere a calomniei şi ofenselor similare de sub incidenţa legii penale, motivându-şi decizia prin faptul că abrogarea acestor infracţiuni ar crea un vid legislativ privind protecţia valorilor umane - demnitatea şi onoarea unei persoane - încălcându-se şi principiul liberului acces la justiţie.

Pe de altă parte, legislaţia cu privire la libertatea informaţiei se aplică acum şi companiilor de stat şi instituţiilor guvernamentale, deşi implementarea ei efectivă continuă să fie problematică. Preşedintele, Guvernul şi Parlamentul numesc în continuare membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) şi consiliile de administraţie ale Televiziunii şi Radioului publice, ceea ce face ca aceste instituţii să fie în continuare vulnerabile la influenţele venite din partea politicului.


ÎMBUNăTăţIRI şI CRITICI. Alegerea în 2004 a preşedintelui Traian Băsescu a adus, potrivit raportului, îmbunătăţiri subtanţiale ale mediului politic pentru instituţiile de presă, în condiţiile în care şeful statului nu a controlat sau manipulat la fel de mult presa precum predecesorii săi. În plus, raportul constată că autocenzura din motive politice practicată de instituţiile de presă româneşti s-a diminuat.

Cu toate acestea, raportul Freedom House arată că Guvernul este în continuare sensibil la criticile instituţiilor de presă, jurnaliştii riscând să fie arestaţi sau hărţuiţi atunci când lucrează la subiecte asociate cu securitatea naţională. Raportul atrage atenţia că o problemă întâlnită la scară largă este şi cea a atacurilor cu care se confruntă reporterii, cameramanii şi fotografii în exercitarea profesiei.


POLITICE. Raportul face referire şi la Traian Băsescu - "care este cunoscut pentru abuzurile verbale împotriva jurnaliştilor" - şi la episodul în care acesta a confiscat telefonul mobil al unei ziariste care încerca să îl filmeze şi să îl intervieveze într-un supermarket în mai 2007, în ziua referendumului organizat în legătură cu posibila sa destituire din funcţie. Acelaşi telefon a fost şi cel care l-a înregistrat pe preşedinte făcând remarci rasiste şi sexiste la adresa jurnalistei, în cadrul unei conversaţii cu soţia sa.

Divergenţele de ordin politic dintre preşedinte, premier şi aliaţii lor din Parlament au contribuit, potrivit raportului, la tendinţa de diminuare a controlului exercitat de guvernanţi asupra presei. În octombrie, TVR a difuzat o înregistrare video cu ministrul Agriculturii de la acea dată, Decebal Traian Remeş, care era prezentat în timp ce lua mită, el demisionând din funcţie a doua zi după difuzarea acesteia. Ministrul Justiţiei a sugerat, la acea vreme, că este posibil ca înregistrarea video să fi provenit de la Palatul Cotroceni.


PIAţA MEDIA. Pe de altă parte, în România, radiodifuzorii publici concurează cu numeroase posturi TV private şi cu o multitudine de canale locale. Numărul surselor media şi de ştiri a crescut în ultimii ani, tendinţă parţial determinată de politicieni şi oamenii de afaceri bogaţi care încearcă să îşi construiască propriile instituţii de presă. În acelaşi timp, proprietarii importanţi de media şi-au intensificat acţiunile de concentrare, achiziţionând posturi de televiziune, de radio şi ziare. Această proliferare în sectorul media nu este susţinută de cererea pieţei, motiv pentru care numeroase medii nu sunt profitabile şi încurajează autocenzura pentru a fi pe placul proprietarilor şi advertiserilor, se mai spune în raport.

Influenţa politică a publicităţii de stat este o problemă mai mică decât anul anterior, instituţiile de presă private neprimind subvenţii de la stat.

Pe de altă parte, raportul remarcă faptul că accesul la internet  a crescut, existând foarte puţine cazuri în care să fie reclamat amestecul Guvernului. Astfel, peste 30% din populaţie a folosit internetul în 2007, România fiind considerată lider regional în ceea ce priveşte conexiunile broadband de viteză mare la internet.


POZIţIA CRP. Preşedintele Clubului Român de Presă (CRP), Indira Crasnea, a declarat pentru Mediafax, referitor la datele din ultimul raport Freedom House privind libertatea presei în lume, că diagnosticul pus de organizaţie situaţiei presei din România - "parţial liberă" - este unul corect. "Diagnosticul de libertate parţială pus de Freedom House este corect, rezultat dintr-o analiză destul de echilibrată a ceea ce s-a întâmplat bun pentru presa românească, dar şi a regreselor sau a derapajelor instituţionale de pe urma cărora media a avut de suferit", a afirmat Indira Crasnea. "Interesant este că, direct, dar şi în subtext, raportul îl pune la index pe domnul preşedinte Băsescu, marcând şi sancţionând deprecierea atitudinii domniei-sale faţă de presă, de la momentul preluării mandatului, când media a beneficiat de o comportare încurajatoare din partea şefului statului - mai ales în comparaţie cu a predecesorilor săi - până la episodul confiscării telefonului jurnalistei de la Antena 3. Acesta din urmă, cred că a fost taxat just în raport drept abuz", a mai spus preşedintele CRP.

Indira Cransnea a considerat că, deşi în raportul Freedom House au fost contabilizate multe progrese, "în ce priveşte România, mesajul raportului Freedom House este pesimist, dovadă că am fost retrogradaţi patru locuri în clasamentul libertăţii exercitării meseriei de jurnalist".


ŞASE ANI DE REGRES. Pe plan internaţional, raportul Freedom House remarcă faptul că libertatea presei a înregistrat un regres serios, pentru al şaselea an consecutiv. Organizaţia şi-a manifestat îngrijorarea în special în ceea ce priveşte nivelul violenţelor direcţionate împotriva reprezentanţilor presei din numeroase state ale lumii.

Dacă Irakul şi Somalia continuă să fie ţările cele mai periculoase pentru exercitarea meseriei de jurnalist, Freedom House şi-a manifestat îngrijorarea şi faţă de violenţele împotriva presei din Mexic, Rusia, Filipine, Sri Lanka sau Pakistan. Raportul remarcă şi progresele din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, unde accesul fără restricţii la televiziune prin satelit şi internet a contribuit la consolidarea libertăţii presei în regiune. În Egipt, Freedom House remarcă curajul jurnaliştilor, care a permis diversificarea ariei de activitate a presei. "Fiecare pas înainte realizat în 2007 a însemnat şi doi paşi înapoi", remarcă Jennifer Windsor, director general al Freedom House. Potrivit raportului, numai 18% dintre cetăţenii lumii locuiesc în state unde libertatea presei este respectată.

Potrivit Freedom House, 72 de ţări din cele analizate (37%) respectă libertatea presei, 59 (30%) au o presă parţial liberă, iar în alte 64 (33%), nu există presă liberă.

Agresiuni asupra jurnaliştilor

Organizaţia Reporteri fără Frontiere a publicat în premieră, sâmbătă, cu ocazia Zilei mondiale a libertăţii presei, o anchetă privind violenţele comise asupra jurnaliştilor din mai multe state europene, inclusiv Romania, unde acestea se produc cel puţin o dată pe lună.
Potrivit raportului, publicat pe site-ul organizaţiei, în cadrul UE libertatea presei este o realitate, neexistând asasinate sau arestări la ordinele statului, iar cenzura oficială a dispărut. Totuşi, ameninţări lansate la adresa jurnaliştilor, tentativele de asasinat de către grupuri private, agresiunile şi intimidările la adresa familiilor jurnaliştilor se fac resimţite în spaţiul european.

În România, subliniază raportul, aproape în fiecare lună organizaţiile locale de apărare a libertăţii presei înregistrează un caz de agresiune a unui jurnalist. În decembrie 2007, de exemplu, jurnalistul american Chuck Todaro a fost rănit la mână cu un cuţit, într-o altercaţie, dintr-un sat din Moldova. Un alt jurnalist, Mihai Braha, a fost agresat în oraşul Mărăşeşti, unde i-a fost tăiată urechea cu un cutter.

Raportul menţionează inclusiv incidentul din mai 2007, în care preşedintele român Traian Băsescu i-a smuls brutal telefonul unei jurnaliste. Telefonul i-a fost restituit ulterior, iar jurnalista a aflat astfel că şeful statului, care nu oprise înregistrarea, a fost calificată drept "ţingancă împuţită" de şeful statului.

Prezent la Realitatea TV, Mircea Toma, directorul Agenţiei de Monitorizare a Presei, a declarat că şi în prezent există numeroase cazuri de agresiuni verbale şi câteva cazuri de agresiuni fizice asupra angajaţilor instituţiilor media. În cele mai multe cazuri, agresiunile şi cenzura vin din partea unor lideri politici şi şefi ai instituţiilor publice din provincie. Astăzi, Agenţia de Monitorizare a Presei – Active Watch lansează Raportul FreeEx "Libertatea Presei in Romania – 2007". Al noualea raport anual FreeEx este o radiografie a celor mai importante evenimente legate de libertatea de exprimare si libertatea presei ale anului 2007 - presiuni politice şi economice asupra presei, tendinţe de concentrare pe piaţa de media, agresiuni şi ameninţări, legislatie defavorabila libertatii de exprimare, comportamente neetice ale presei şi încercări de autoreglementare.

Moldova: Guvernul încalcă frecvent drepturile garantate de presă

Republica Moldova continuă să restricţioneze libertatea presei, iar reformele adoptate în ultimii ani nu au fost puse în aplicare, arată raportul organizaţiei Freedom House.

"Libertatea presei este în declin în Republica Moldova în condiţiile în care Guvernul a restricţionat ştirile independente în lunile dinaintea alegerilor locale din iunie. Chiar dacă în ultimii ani Guvernul s-a distanţat de Rusia şi s-a orientat spre integrarea europeană - adoptând o serie de reforme legislative şi înregistrând creştere economică - aceste reforme nu au fost implementate, iar restricţiile împotriva presei au continuat", constată raportul Freedom House. "Guvernul încalcă frecvent drepturile garantate ale presei. Calomnia nu se mai pedepseşte cu închisoare şi Parlamentul a aprobat limitarea amenzilor pentru cazurile de calomnie. În cursul anului 2007 nu au existat procese judiciare pentru calomnie, în parte pentru că jurnaliştii au evitat subiecte sensibile de genul corupţiei oficialilor guvernamentali. Jurnaliştii nu au putut obţine informaţii publice de la Guvern din cauza oficialilor secretoşi care continuă să ignore Legea accesului la informaţie. Legea Audiovizualului aprobată de Parlament în 2006 a fost utilizată în ianuarie 2007 pentru privatizarea şi trecerea sub tăcere a două publicaţii din Chişinău care criticaseră anterior Guvernul. În martie, Partidul Comunist şi aliaţii creştin-democraţi au aprobat o lege prin care este redusă durata transmisiunilor dezbaterilor parlamentare la televiziunea publică, precum şi a spaţiilor acordate partidelor de opoziţie înaintea alegerilor locale", subliniază raportul.

Potrivit Freedom House, regimul Vladimir Voronin "controlează compania publică politizată Teleradio Moldova, în emisiunile căreia au fost favorizaţi candidaţii proguvernamentali înaintea alegerilor locale".

Posturile de stat şi private continuă să practice autocenzura, iar, uneori, poliţia exercită presiuni asupra jurnaliştilor care acoperă evenimente sensibile. "În martie, poliţia din Chişinău a arestat echipele posturilor PRO TV şi DTV, confiscând casete cu imagini despre reţinerea unor protestatari paşnici. În pofida acestor abuzuri, candidaţii Partidului Comunist au pierdut alegerile din Chişinău şi din alte localităţi", continuă Freedom House. "Unele din instituţiile de presă independente şi ziarele opoziţiei exprimă opinii politice diverse, însă posturile de radio şi televiziune sunt mai slabe şi tind să fie proguvernamentale, de cele mai multe ori redifuzând materiale din România şi Rusia. Autorităţile continuă să influenţeze presa prin acordarea după criterii politice a licenţelor de emisie, a subvenţiilor, precum şi prin privatizarea în mod netransparent a presei de stat", notează organizaţia. "În regiunea separatistă Transnistria, presa este profund restricţionată şi politizată. Cele mai multe instituţii de presă sunt controlate de autorităţile transnistrene sau de companii precum Sheriff Enterprises, care au legături cu regimul separatist", încheie Freedom House.