Numarul dezastrelor naturale care au loc in Europa a crescut in ultimii 11 ani, iar amploarea acestor fenomene naturale este din ce in ce mai mare, se arata in cel mai recent raport al Agentiei Europene pentru Mediu. The number and impacts of disasters have increased in Europe in the period 1998-2009. Documentul mai arata ca si frecventa acestor dezastre este mai mare, precum si impactul lor asupra oamenilor, economiei si ecosistemelor. Agentia concluzioneaza ca este nevoie de un management mai eficient al riscului la dezastre la nivelul "batranului continent".
Agentia a monitorizat trei tipuri de dezastre: cele hidrometeorologice sau legate de vreme (furtuni, temperaturi extreme, incendii de padure, seceta, inundatii), geofizice (avalanse, alunecari de teren, cutremure, eruptii vulcanice) si tehnologice (scurgeri de petrol, accidente industriale, scurgeri toxice rezultate in urma activitatilor miniere). Desi numarul pierderilor inregistrate din cauza schimbarilor climatice este inca imposibil de determinat cu acuratete, se crede ca numarul acestor evenimente va fi in crestere in urmatorul deceniu, fiind de asteptat si ca frecventa si intensitatea acestor fenomene sa creasca. In perioada studiata (1998 - 2009) s-au inregistrat aproximativ 100.000 de dezastre, care au afectat circa 11 milioane de oameni din toata Europa si au produs pagube de 150 de miliarde de euro. Cel mai mare numar de victime au produs temperaturile extreme. Recordul negativ s-a inregistrat in 2003, in timpul verii, cand mai mult de 70.000 de oameni au murit din cauza caldurii insuportabile. Inundatiile si furtunile au fost, insa, cele mai "scumpe" calamitati. In cei 11 ani studiati, europenii au suferit pagube de 52 de miliarde de euro din cauza inundatiilor si de 44 de miliarde de euro din cauza furtunilor. Fata de studiul anterior, care analizase deceniul al zecelea al secolului XX, doar numarul cutremurelor de pamant a ramas constantost: circa 19.000 de evenimente, care au produs pagube cumulate de peste 29 de miliarde de euro. Dezvoltarea economica nu a dus la o mai buna protectie ecologica. Ba dimpotriva. Accidentele tehnologice au produs cele mai grave pagube asupra ecosistemelor, cauzand si cele mai severe pierderi materiale din istorie. Scurgerile de petrol din platformele Erika (1999) si Prestige (2002) au insemnate cele mai mari dezastre de mediu din istoria continentului, in vreme ce scurgerile de ape toxice din minele de la Aznacollar, Spania (1999) si Baia Mare, Romania (2002) au insemnat probleme de mediu pe termen lung.
Agentia Europeana pentru Mediu saluta initiativele luate in ultimul deceniu de statele membre ale UE in ceea ce priveste politicile comune impotriva dezastrelor, dar considera ca este nevoie de un efort mai mare, sustinut de toate cele 27 de guverne, pentru a implementa Managementul de Risc Integrat (IRM), document care prevede prevenirea, pregatirile, reactia si recuperarea dupa dezastre. Mai multe eforturi trebuie facute si la nivel local, mai ales in ceea ce priveste sistemele de drenare ale apelor pluviale, dar si pentru realizarea unui sistem mai coerent pentru construire de adaposturi pentru persoanele ramane fara locuinte in urma dezastrelor naturale.