"Disperare pregnanta"

COD ROSU PRELUNGIT  ●  Inundatiile au facut deja ravagii si pericolul coboara spre sud
Pentru sutele de familii din nordul tarii care au ramas sub cerul liber dupa ce apa le-a furat tot, timpul si-a pierdut sensul. Au fost citeva zile de ploi torentiale si inundatii, dar pentru ei a fost un cosmar mult mai lung, foarte greu de suportat, care nu s-a terminat. Iar apa curge… la vale, catre Dunare si mare.

COD ROŞU PRELUNGIT  ●  Inundaţiile au făcut deja ravagii şi pericolul coboară spre sud
Pentru sutele de familii din nordul ţării care au rămas sub cerul liber după ce apa le-a furat tot, timpul şi-a pierdut sensul. Au fost cîteva zile de ploi torenţiale şi inundaţii, dar pentru ei a fost un coşmar mult mai lung, foarte greu de suportat, care nu s-a terminat. Iar apa curge… la vale, către Dunăre şi mare.

De ieri, mulţi s-au întors acasă, după ce apa s-a retras. S-ar zice că a ieşit soarele şi "pe strada lor", dar pericolul nu a trecut. Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) a anunţat ieri că s-a hotărît menţinerea avertizării de cod roşu pînă astăzi la ora 16:00, pe anumite secţiuni ale rîurilor Siret şi Prut pericolul coborînd o dată cu apa spre judeţele din sud. După zona Roman-Paşcani, grav afectată duminică, au fost incluse în lista de avertizare judeţele Vrancea şi Vaslui. Asta nu înseamnă că nordul a scăpat definitiv de inundaţii, pentru că zona de la intrarea Prutului în ţară este încă într-o situaţie critică. Cel mai afectat sat de la intrarea Prutului în ţară este în continuare Rădăuţi-Prut, unde nivelul apei a depăşit 3 metri, îngropînd efectiv casele.

DE LA EI VINE APA. Aşa cum se anunţase încă de vineri, ploile s-au mutat peste graniţa de est a României, devastînd Ucraina şi Republica Moldova, iar rîurile umflate acolo sînt afluenţi ai Prutului şi ai Siretului. Cele două rîuri au atins în aceste zile cote incredibile, de pînă la 2.000 de metri cubi pe secundă, depăşindu-l pe cel al Dunării, bineînţeles, cu "ajutor" din Ucraina, unde un baraj important a fost desfăcut, apele revărsîndu-se în Prut. Ca de obicei, comunicarea între autorităţile române şi cele ucrainene nu s-a putut stabili, astfel încît nu s-au putut lua măsuri preventive. Ministrul Cristian David a declarat ieri că autorităţile române nu au avut nici un fel de informaţie despre situaţia din Ucraina în aceste zile, lăsînd să se înţeleagă că unele pagube ar fi putut fi evitate. Şeful statului a precizat însă aseară că nu lipsa de comunicare cu Ucraina este principalul motiv al inundaţiilor de pe Prut şi Siret, ci faptul că amenajările hidro din România nu pot prelua "debite istorice". În Transnistria, autorităţile se pregătesc pentru evacuarea a 50.000 de persoane, ca urmare a creşterii nivelului Nistrului, potrivit Itar-Tass, centrele speciale pentru sinistraţi fiind deja pregătite.

EPIDEMIA BATE LA UŞĂ. Obosiţi după aceste zile de coşmar în care n-au închis un ochi, înfometaţi şi însetaţi, oamenii se confruntă acum cu pericolul de epidemie, cu lipsa apei potabile şi a alimentelor, după ce le-au fost distruse casele, fîntînile, terenurile agricole, grădinile, păşunile şi tot ce agonisiseră. În alte părţi, alte sute de familii au fost evacuate. Ieri la prînz s-a înregistrat un prim vîrf de viitură pe rîul Siret, în zona staţiei Drăgeşti din judeţul Bacău. Al doilea vîrf de viitură, pe rîul Siret, preluat din zona localităţii Lespezi, s-a aflat în zona Răchiteni-Nicolae Bălcescu, în judeţul Neamţ. La Lespezi s-a înregistrat un debit maxim de 1.855 metri cubi pe secundă, duminică la ora 16:00 fiind un vîrf istoric de viitură înregistrat o dată la 100 de ani. Autorităţile trimit ajutoare în zonele sinistrate, însă acestea nu sînt suficiente. Ministrul Finanţelor, Varujan Vosganian, a declarat ieri că fondurile vor fi suplimentate pentru a veni în ajutorul sinistraţilor. Şi Ministerul Sănătăţii analizează situaţia populaţiei din zonele afectate pentru a trimite vaccinuri celor cu risc de îmbolnăvire. Subsecretarul de stat Raed Arafat face apel la localnici să evite consumul de apă din fîntînile inundate sau utilizarea apei din aceste surse. Cinci morţi, un dispărut, 11.000 de oameni evacuaţi, 137 de oraşe şi comune din şapte judeţe afectate de inundaţii, zeci de localităţi fără curent electric, 8 drumuri naţionale şi drumul european E 583 blocate, căi ferate distruse. 1.044 de poduri şi podeţe, 78 de punţi şi 45 de diguri şi apărări de mal, 21.468 de hectare de teren arabil şi alte 2.383 de hectare de păşuni şi fîneţe. Totul a fost distrus. Cu un asemenea bilanţ este foarte clar că va mai trece foarte mult pînă cînd se va sfîrşi acest coşmar.

Aseară în Roman, locuitorii dintr-un cartier întreg au fost evacuaţi din calea apelor, în timp ce, la Răchiteni, cei care au refuzat să plece sînt în pericol. Sute de case din Schineni, comuna Săuceşti – Bacău, au fost aseară inundate, populaţia fiind evacuată în camioane militare. În schimb, bucovinenii
s-au apucat deja de reparaţii după retragerea apelor, grăbindu-se să-şi primească turiştii, ne-a spus Constantin Chetraru, preşedintele Asociaţiei pentru Turism Bucovina.

CODURI. S-a retras codul roşu şi s-a instituit codul portocaliu pe cursul superior al Siretului, pe sectorul Zvoriştea-Lespezi, aferent judeţelor Suceava, Botoşani şi Iaşi. S-a instituit codul galben pentru rîul Siret pe sectorul Gălbeni-Adjudul Vechi şi pe rîul Prut, pe sectorul Stînca Costeşti-Prisăcani, aferente judeţelor Bacău, Vrancea, Botoşani, Iaşi şi Vaslui. Pericolul s-a apropiat de Galaţi, Brăila şi Tulcea, spre Delta Dunării.  
La rîndul său, premierul Călin Popescu Tăriceanu a convocat pentru astăzi, ora 10:00, o şedinţă de Guvern pentru aprobarea unor fonduri de urgenţă destinate sprijinirii populaţiei şi refacerii infrastructurii din zonele afectate.

diana.caloianu@jurnalul.ro

Risc de dezastru ecologic în Maramureş

Preşedintele ţării, Traian Băsescu, a avertizat aseară într-o declaraţie de la Cotroceni asupra riscului producerii unui dezastru ecologic în Maramureş, la iazurile Colbu I şi II. El a cerut  să se intervină urgent pentru a fi astupată o breşă şi pentru a fi consolidat un dig de apărare la cele două iazuri. "Colbu II s-a rupt şi toată apa din el, cu metale grele şi cianuri, a fost deversată în Colbu I. (...) S-a creat o breşă prin care apa nefiltrată de aici curge, devenind un real pericol pentru întreaga zonă", a spus Băsescu. Cu acest prilej, şeful statului a lăsat să se înţeleagă că ar fi existat o tentativă de muşamalizare a acestei situaţii deosebit de riscante, povestind că în timpul inspecţiei pe care a făcut-o duminică în zonă s-a întâlnit cu "o doamnă secretar de stat din Ministerul Mediului" şi că "a existat o oarecare supărare" pentru faptul că s-a discutat despre riscul de poluare din zonă, fără însă a preciza cine anume a fost deranjat de aducerea în prim-plan a subiectului. Pentru situaţia din Moldova – zonă "extrem de puternic afectată" –, preşedintele a constatat pe lîngă "disperarea pregnantă" a sinistraţilor şi "administraţii descompletate" pe motiv de vacanţă şi a cerut rechemarea de urgenţă la serviciu a oamenilor aflaţi în concediu. El a făcut un apel la solidaritate întru ajutorarea victimelor nu doar cu alimente, ci şi cu haine, pături, cereale, sperînd ca subiectul să nu fie politizat, deşi este necesară prezenţa politicienilor în zonă, pentru că oamenii vor să-şi vadă miniştrii şi parlamentarii acolo, ocupîndu-se de problemele lor. Principalul obiectiv este ca, pînă în iarnă, sistemele de comunicare să fie restabilite, iar casele afectate să poată fi aduse la o stare care să permită locuirea, a spus Băsescu. (Violeta Fotache)