Premierul Victor Ponta şi ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, au participat, astăzi, la ceremonia publică dedicată Zilei Drapelului Naţional, în Piaţa Tricolorului din Bucureşti, situată în faţa Palatului Cercului Militar Naţional. Drapelul a fost adus în piaţă şi binecuvântat de un preot militar, apoi ridicat pe catarg în acordurile Imnului naţional al României.
După citirea Hotărârii de Guvern prin care 26 iunie a fost declarată zi de doliu naţional pe teritoriul României, drapelul a fost arborat în bernă şi a fost ţinut un moment de reculegere în memoria victimelor accidentului rutier produs în Muntenegru.
Ziua Drapelului Naţional a fost proclamată prin Legea nr. 96/1998 şi se sărbătoreşte în fiecare an la data de 26 iunie.
Constituţia României din 1991 prevede că drapelul tricolor este un simbol naţional alături de stemă, sigiliu şi imn.
Cel mai mare drapel al României, care a constituit un nou record mondial, a fost desfăşurat, la 27 mai 2013, pe aerodromul Clinceni. Drapelul, cântărind aproximativ 5.000 kg, a avut dimensiunile de 349,425 x 226,917 m, rezultând o suprafaţă declarată de 79.290,39 mp.
La 3 iunie 2013, Comisia parlamentară de revizuire a Constituţiei a hotărât reintroducerea stemei ţării pe tricolor, în Legea fundamentală. Amendamentul propus de deputatul PSD Gheorghe Emacu a fost votat cu 13 voturi 'pentru' şi o abţinere, fără o dezbatere prealabilă a membrilor Comisiei.
Prin adoptarea acestui amendament, alineatul 1, din articolul 12, va fi reformulat astfel: 'Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu'. În forma actuală, Constituţia stabileşte că 'drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu'. Comisia heraldică, numită în scopul realizării noii steme a României, a supus Parlamentului două variante finale care au fost, în cele din urmă, combinate. Rezultatul îl constituie design-ul actual, adoptat de cele două Camere ale Parlamentului, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992. Imaginile care compun stema evocă istoria României, prin emblemele reunite ale Ţării Româneşti, Moldovei, Transilvaniei şi Dobrogei.
Stema va fi aplicată pe tricolor, în momentul în care noua Constituţie a României va fi aprobată în urma unui referendum naţional.
Drapelul Naţional - albastru, galben, roşu - de la lance - a fost decretat, pentru prima oară, ca simbol naţional de Guvernul revoluţionar provizoriu din Ţara Românească la 14/26 iunie 1848, având deviza 'Dreptate - Frăţie' înscrisă pe el.
El nu a suferit transformări majore de-a lungul istoriei. Doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848 când, sub impactul spiritului revoluţionar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel naţional steagul standard cu trei culori.
Documente sigilografice atestă faptul că în unele epoci istorice drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roşul în partea superioară, galbenul în mijloc şi albastrul la bază. De asemenea, proporţia culorilor nu a fost aceeaşi cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). Cele trei culori pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul şi chiar Ştefan cel Mare.
În contextul revoluţionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naţionale, şi revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, vor arbora drapelul albastru, galben, roşu, cu albastru la hampa. Aşa va fi şi consfinţit, ca drapel naţional, prin Decretul nr. 1 din 14/26 al guvernului provizoriu de la Bucureşti.
Guvernul provizoriu întărea că 'Steagul naţional va avea trei culori - albastru, galben şi roşu'. Deviza română, care va fi scrisă atât pe steaguri cât şi pe monumentele şi decretele publice, se va compune din aceste două cuvinte 'Dreptate, Fraţie'. Drapelul naţional tricolor, roşu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfinţit a doua zi în cadrul marii adunări naţionale de pe Câmpul Filaretului numit de atunci înainte Câmpia Libertăţii.
La 13 iulie 1848, prin decretul 252, guvernul revoluţionar a stabilit ca dispunerea culorilor tricolorului să fie de la lance astfel - albastru închis, galben deschis şi roşu carmin. S-a dispus totodată confecţionarea de steaguri naţionale care să fie arborate în toate localităţile. Din păcate se mai păstrează doar foarte puţine, cum este piesa expusă la Muzeul Naţional de Istorie a României şi care a aparţinut Gărzii orăşeneşti din Slatina.