Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Premierul polonez, un proeuropean de succes, este în relaţii bune cu Victor Ponta
În perspectiva alegerilor europene din 2014, Partidul Popular European începe să-i pregătească succesiunea preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Un portret-robot al candidatului ideal – originar dintr-o ţară importantă, dotat cu un bun profil economic şi cu o experienţă de ministru de prim-plan – este în curs de schiţare, comentează publicaţia franceză La Croix, care afirmă că mai multe personalităţi s-ar afla pe lista scurtă a preferaţilor.
Şanse pentru Est
Politicienilor din Europa de Est li se prognozează o ascensiune în structurile de conducere ale Uniunii Europene (UE), scriu, la rândul lor, publicaţiile slovacă SME şi rusă Kommersant. Potrivit cotidianului slovac, premierul ţării, Robert Fico, ar fi luat în considerare în calitate de succesor al şefului Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, cel de-al doilea şi ultim mandat al căruia expiră în 2014. Aproape concomitent, în presa poloneză a apărut informaţia conform căreia la aceeaşi funcţie ar putea aspira premierul Donald Tusk, care are o bună relaţie personală cu premierul român Victor Ponta. Totuşi, se pare că Viviane Reding, încă adversar al USL şi al premierului Ponta, ar vrea ca Barroso să mai candideze pentru un nou mandat.
Serviciul de presă al premierului slovac preferă să nu speculeze cu privire la perspectivele lui Fico după 2014, rezumându-se să sublinieze că premierul, care a preluat abia în mai pentru a doua oară conducerea Guvernului, are suficiente treburi şi în postul său actual. De altfel, şi majoritatea experţilor slovaci nu cred foarte tare în posibilitatea numirii premierului lor în fruntea Comisiei Europene: importanţa lui Fico pe plan internaţional nu este chiar atât de mare şi, în afară de aceasta, drept reformator de succes în Occident este mai bine cunoscut un alt politician slovac - fostul premier Mikulás Dzurinda. Este adevărat, totuşi, că problemele din Guvernul de coaliţie de centru-dreapta, care a fost înlocuit de Cabinetul Fico, precum şi scandalurile din ultimii ani au subminat reputaţia lui Dzurinda.
Reputaţie
În schimb, viitorul european al lui Donald Tusk pare mult mai realist, este de părere Kommersant. Tusk are reputaţia unui politician proeuropean de succes şi aceasta într-o regiune unde scepticismul european a căpătat rădăcini adânci. În timpul celor cinci ani ai regimului Tusk, Polonia reuşeşte să stăpânească destul de bine criza economică, mai ales în comparaţie cu vecinii săi, iar premierul însuşi s-a remarcat printr-o serie de paşi proeuropeni - în primul rând prin sprijinul acordat Acordului de la Lisabona, un fel de Constituţie a UE, în pofida opoziţiei active manifestate de preşedintele de atunci Lech Kaczynski şi de susţinătorii acestuia din partidul Dreptate şi
Justiţie (PiS)
Omologul său leton, Valdis Dombrovskis, figurează şi el pe listă. "A repus economia ţării în ordine după o criză gravă şi este un om al compromisului, care practică un exerciţiu paşnic al politicii”, subliniază eurodeputatul francez Jean-Pierre Audy. Dar, cu 2,2 milioane de locuitori, Letonia nu se impune prin populaţia sa. Premierul suedez, Fredrik Reinfeldt, este şi el citat. Ţara sa este considerată un model social şi economic, scrie La Croix.
Să vorbească măcar engleza bine
În afara criteriilor enunţate la început, un altul, foarte important, se află pe listă: multilingvismul. Jose Manuel Barroso, poliglot, a ridicat mult ştacheta. Dar întrebaţi despre acest criteriu, mai mulţi eurodeputaţi ai Partidului Popular European (PPE) au declarat că buna cunoaştere a limbii engleze, pe lângă limba maternă, ar fi suficientă, notează La Croix.
Numele lui Tusk circulă deja inclusiv când se pune problema multilingvismului. El corespunde mai mult sau mai puţin acestui portret-robot. Ţara sa numără 38 de milioane de locuitori şi afişează una dintre cele mai frumoase creşteri economice din UE (2,5% în 2012). Fără a mai ţine cont de un element simbolic, dar puternic pentru integrarea Bătrânului Continent, acela de a vedea şi o ţară din fostul bloc estic în fruntea Comisiei. "Trebuie ca acest candidat să provină dintr-o ţară medie”, spune un eurodeputat chestionat de La Croix. Adică trebuie ca ţara lui să nu facă parte dintre ultimele intrate în UE sau să nu aibă o pondere demografică sau economică prea slabă.
În ultimii ani, rolul Varşoviei în politica europeană a crescut semnificativ. În 2009, un reprezentant al acestei ţări, fostul premier Jerzy Buzek, a fost ales în cea mai înaltă funcţie din structurile europene pe care a ocupat-o vreodată un polonez: a devenit preşedintele Parlamentului European. Mai târziu, Donald Tusk însuşi a primit Premiul Charlemagne, prestigioasă distincţie în domeniul integrării europene.
Mai trebuie şi har
Datorită actualului şef al Comisiei Europene, unul dintre cei mai activi politicieni europeni, funcţia de "premier” rămâne una cheie în cadrul UE, în pofida existenţei funcţiei de preşedinte al Consiliului European, deţinută în prezent de Herman van Rompuy: belgianul s-a dovedit un destul de bun diplomat în spatele culiselor, dar care, în opinia ziarului rus, nu are harul unui politician public, aşa cum îl are Barroso.
Bruxellesul ar dori să menţină actuala tradiţie şi din acest motiv caută o personalitate puternică şi cunoscută în Europa. Promovarea unui reprezentant al Europei de Est ar putea ajuta proiectul european, în care, din cauza crizei, s-au întărit tendinţele centrifuge.
Totuşi, proiectul est-european are o serioasă hibă, atenţionează politologi şi economişti: cu excepţia micuţelor Slovacia, Slovenia şi Estonia, nicio altă ţară din regiune nu face parte din zona euro. Cu toate acestea, tocmai problemele eurozonei vor dicta, probabil pentru mulţi ani înainte, ordinea de zi a UE. Şi, în pofida faptului că, spre deosebire de guvernele ceh şi ungar, cel polonez nu pledează pentru amânarea adoptării euro pentru un termen nedefinit, este clar că până în 2014, când ar urma să fie schimbat şeful Comisiei Europene, Polonia nu va adera la zona euro.
