Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Blocul Naţional Sindical (BNS) a găsit soluţii pentru creşterea salariului minim pe economie la 750 de lei, cu un impact pozitiv asupra bugetul general consolidat. Scenariile prezentate astăzi de BNS, într-o conferinţă de presă, arată că există soluţii pentru o evoluţie a salariului minim, nu o îngheţare a acestuia, de creşterea salariului minim fiind nevoie pentru a se putea ieşi din capcana şomajului şi pentru a creşte puterea de cumpărare.
Scenariile de creştere a salariului minim au fost făcute doar pentru primele patru grupe cu salarii mici, adică sub 1.100 de lei lunar, în care se află aproximativ 37% din numărul salariaţilor şi doar aproape 15% din masa salarială totală din economie. Calculele vor fi prezentate mâine de BNS reprezentanţilor FMI, aşteptând ca patronatele şi Guvernul, care nu sunt de acord cu această creştere să prezinte argumente în acest sens.
BNS atrage atenţia asupra faptului că în acest moment diferenţele dintre veniturile obţinute din salariul minim şi cele obţinute din protecţia socială sunt atât de mici încât nu este stimulată ocuparea.
"Rămâi cu mai multe venituri la sfârşitul lunii, dacă beneficiezi de protecţie socială, decât dacă eşti angajat, cea mai mare problemă a României fiind legată de gradul de ocupare din piaţa muncii. Guvernul nu a făcut decât să adâncească criza prin mutarea cheltuielilor de la fondul de salarii la capitolul de preotecţie socială", a explicat Dumitru Costin, preşedintele BNS. Economistul Liviu Voinea a prezentat trei scenarii de creştere a salariului minim la 650, 700 şi 750 de lei rezultând, în urma acestor analize, că impactul net asupra bugetului general consolidat este pozitiv, între 358 de milioane de lei şi 1,1 miliarde de lei.
"Creşterea salariului minim induce costuri suplimentare în sectorul privat. Ar trebui redus CAS-ul pentru a absorbi impactul asupra costului cu forţa de muncă. Dar calculele arată că această reducere nu poate îndeplini concomitent două obiective, respectiv să fie neutră în privinţa costurilor cu forţa de muncă şi să fie neutră bugetar. Totuşi, creşterea costurilor cu forţa de muncă este marginală pentru sectorul privat, între 1 şi 3 la sută", a explicat Voinea, adăugând că există două fenomene care influenţează indirect calculele: pe de o parte, unele firme ar putea refuza să plătească aceste salarii minime crescute şi să treacă angajaţii în economia subterană, iar pe de altă parte, la nivelele joase de venit majoritatea oricărui venit suplimentar se duce în consumul curent de produse alimentare, astfel vor creşte şi încasările din taxa pe valoare adăugată aferentă acestui consum cu între 43 şi 130 de milioane de lei, luând în considerare şi ponderea de 50% a economiei subterane în comerţul cu alimente.
Astfel, creşterea salariului minim este benefică pentru buget în oricare dintre cele trei scenarii analizate, iar relaţia este direct proporţională, adică pe măsura creşterii salariului minim creşte şi impactul pozitiv net asupra bugetului general consolidat.
BNS susţine că salariile mici pot reveni la nivelul anterior reducerii cu 25% prin creşterea salariului minim şi o reformă la nivelul funcţiilor de conducere din sectorul public, iar pentru restul bugetarilor, revenirea poate fi făcută în două etape.
Citește pe Antena3.ro
